ELLE FENOMEN: De la fake news la siguranța pe Internet

În fiecare zi, Internetul ne oferă un flux uriaș de informații – unele utile, altele înșelătoare. Poate că ai dat peste o știre alarmantă care s-a dovedit a fi falsă sau poate ai crezut într-o postare bine împachetată, dar fără nici o bază reală. Dezinformarea online nu este doar o problemă a tinerilor, ci afectează toate categoriile de vârstă. În timp ce tinerii cresc într-o lume digitală în care informația circulă mai repede decât poate fi verificată, adulții și vârstnicii, mai puțin familiarizați cu noile tehnologii, pot deveni încă mai vulnerabili în fața manipulării.

Fenomenul nu este nou, dar amploarea sa a devenit alarmantă. În România, un studiu recent inițiat de World Vision România, intitulat „Generația TikTok a României” și realizat între 27 ianuarie și 2 februarie, cu 1.178 de răspunsuri valide, arată că peste jumătate dintre tinerii din mediul rural au întâlnit știri false pe rețelele sociale, iar un procent semnificativ a recunoscut că nu au știut să le deosebească de informațiile reale. Același studiu arată că 79,2% dintre tineri spun că vizualizează conținut de divertisment; 46,3% – conținut informațional, 45,7% – social, 44,7% – educațional, 19,7% – politic și 14,8% – pagini de știri.

Ce atrage atenția este faptul că 4 din 10 tineri NU verifică informația furnizată pe TikTok, iar 8 din 10 au primit conținut despre alegeri. Mai mult de un sfert au distribuit conținut politic în perioada alegerilor.

O altă informație relevată de studiul World Vision România este că un tânăr din 10 și-a pus un diagnostic al unei probleme de sănătate mintală (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok, iar 61,2% consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice viabile, utile. Mai mult, 53,5% dintre tineri consideră că TikTok poate oferi sfaturi medicale relevante.

Totodată, un raport al Ministerului Apărării Naționale din decembrie anul trecut evidenția creșterea numărului de campanii de dezinformare online, menite să creeze panică și să influențeze opinia publică.
Problema cu dezinformarea este nu doar că induce în eroare, ci și formează percepții greșite despre realitate. În timpul pandemiei, teoriile conspiraționiste despre vaccinuri s-au răspândit rapid, conducând la reticență și neîncredere în sistemul medical (și cu siguranță nu este o coincidență că Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF raportează pentru anul trecut cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimul sfert de secol în regiunea europeană). În contextul războiului din Ucraina, rețelele sociale au devenit un câmp de luptă digital, unde informațiile false au fost folosite pentru manipulare încă de la debutul conflictului. Sfârșitul lui 2024 a fost un moment de cotitură în contextul alegerilor prezidențiale de la noi, când am descoperit adevărata putere a rețelelor de socializare și cât de repede și ușor pot fi străbătute de informații eronate.

Iar la nivel personal, dezinformarea poate afecta încrederea în sine, relațiile sociale și chiar sănătatea mintală. Un subiect controversat care a împărțit recent Internetul în două tabere a fost cel al nutriției, când creatori de conținut au vorbit despre o alimentație mai mult sau mai puțin sănătoasă, fără să aibă o pregătire în acest sens. Astfel, comunitățile din jurul acestor influenceri pot ajunge să urmeze sfaturi fără să le treacă prin propriul filtru, fără spirit critic.

Educație digitală & gândire critică

Toate statisticile pe care le-am înșirat mai sus susțin răspicat nevoia acută de educație digitală și gândire critică. Cum învățăm să navigăm pe Internet fără să ne lăsăm păcăliți? Soluția nu este să evităm utilizarea lui, ci să învățăm să-l folosim cu discernământ. În acest context, TikTok, una dintre cele mai populare platforme în rândul tinerilor, s-a alăturat eforturilor de combatere a dezinformării printr-o inițiativă specială pentru Ziua Siguranței pe Internet, care a avut loc pe 11 februarie, în colaborare cu World Vision România.

Pentru a sprijini utilizatorii în navigarea în siguranță pe Internet, TikTok oferă o serie de instrumente care să personalizeze și să controleze experiența digitală. Astfel, prin Setările contului, utilizatorii pot alege cine poate descoperi contul lor și cine poate vedea conținutul postat de ei. De asemenea, funcția de Control Parental permite părinților să gestioneze timpul de utilizare, să restricționeze conținutul și să controleze mesageria directă a adolescenților. Controlul comunității oferă posibilitatea de a ajusta cine poate urmări, trimite mesaje, comenta sau interacționa cu conținutul personal. Controlul conținutului oferă gestionarea recomandărilor prin filtrarea cuvintelor cheie, selectarea opțiunii „Nu sunt interesat sau activarea modului Restricționat.

Mai mult, adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România au creat videoclipuri educative prin care-i încurajează pe utilizatori să gândească critic, să analizeze conținutul pe care-l consumă și să-și protejeze sănătatea digitală.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul dezinformării, dar și al siguranței pe Internet, am stat de vorbă cu creatori de conținut din diferite ramuri ale online-ului, care și-au împărtășit propriile observații legate de experiența lor în social media.

Răzvan Moței este un creator de conținut pe care l-am descoperit prima dată pe TikTok vara trecută, în perioada în care apariția cântărețului Babasha îi scandaliza pe participanții la concertul Coldplay. Opiniile lui și modul în care își explică, prin argumente solide, punctele de vedere i-au adus peste 57.000 de urmăritori pe TikTok și 3 milioane de aprecieri pe platformă, ulterior transformându-și conținutul într-unul informativ. Acum, Răzvan promovează pe paginile lui de social media știri și face rezumatul celor mai importante evenimente care au loc atât în țară, cât și în străinătate. Cu toate astea, nu se consideră cel mai bun reper atunci când vine vorba de informarea populației și face apel către consumatorii de Internet să-și ia informațiile, mai degrabă, din surse jurnalistice de încredere. Ba mai mult, el susține că prin răbdare putem evita să picăm în capcana fake news-ului și să nu-l distribuim mai departe.

„Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat în acești ani, inclusiv din propriile greșeli, este că cel mai bine e să aștepți înainte să crezi și să distribui o informație. Un exemplu clar este ca­zul morții lui Florin Salam. Știrea a fost publicată inițial de un trust de presă foarte credibil, apoi preluată rapid de mii de alte surse. În doar o oră, s-a dovedit că era falsă. De aceea, primul lucru pe care trebuie să-l faci când citești o știre care îți provoacă o reacție puternică – fie furie, fie entuziasm – este să iei o pauză. Nu distribui imediat, nu trimite prietenilor, nu reacționa impulsiv. Pentru că există riscul să devii parte din lanțul de răspândire a unei informații false. Un alt pas important este verificarea. Dacă vezi o afirmație șocantă – de exemplu, că un produs conține substanțe periculoase – caută informații pe Google. Dacă știrea este reală, va fi preluată de surse credibile. În schimb, dacă provine de pe un site obscur, care-ți confirmă exact ce vrei să crezi, e un semn clar de alarmă. Social media este un spațiu de divertisment, nu o sursă sigură și menită pentru informare. Chiar și presa tradițională mai greșește, dar are mecanisme de corectare. Spre deosebire de jurnaliști, utilizatorii de pe rețele sociale nu sunt obligați să verifice faptele. Iar în era digitală, cel mai mare paradox este că avem acces la informație peste tot, dar e din ce în ce mai greu să găsim adevărul. Așa că, înainte de a crede ceva, pornește cu un grad sănătos de scepticism. Întreabă-te: sursa este de încredere? Informația este verificabilă? Dacă răspunsul nu este clar, mai bine aștepți.”

Citește continuarea în ELLE APRILIE 2025!

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK