Ramas bun

ba la Buenos Aires, ba la Lisabona… Si era extrem de incintat de noile lui descoperiri pe care le dezbateam cu foc atunci cind ne vizita la redactie.

Ma tot intreb acum daca plecarile acestea, care aveau aerul unui decupaj de film – un film regizat chiar de el -, nu si le oferea ca pe o ultima placere, sau daca ele nu au insemnat, de fapt, o iesire treptata din scena.

Intimplator, aceste doua orase, unde Alex. Leo Serban si-a petrecut ultima parte a vietii (si unde am avut si eu norocul sa locuiesc), erau si locurile mele preferate de pe harta lumii. Ne intilneam in povestirile noastre in multe puncte comune. Ne placeau deopotriva dansurile ad-hoc, tangourile de pe strazile din San Telmo, pietele de vechituri, oamenii din Lisabona, orasul Porto… Sentimentul acela unic ca te afli acasa, printre lucruri care-ti plac si cu care te identifici usor. Fara agitatia metropolelor mari, fara enervantul correctness care a ajuns sa ne sufoce si sa ne sterilizeze zilele, fara conventiile unei societati „ultracivili­zate'.

Asa il vedeam si pe Alex. Leo Serban, un tip boem, dar egocentric, un hedonist minimalist (asa cum se autointitula), dar si un perpetuu adolescent, chiar si la cei 51 de ani ai sai. Il incintau lucrurile simple, avea un acut simt critic, usor acid, dar un acid imbibat cu un puternic umor, fara a fi prea politically correct. Adica era exact asa cum arata un om interesant in acceptiunea mea.

Sint foarte, foarte trista ca va trebui sa-mi iau ramas bun de la Leo pentru totdeauna. Va trebui sa-i urez un ultim „Drum bun!'.

Ne va fi dor de el aici, in redactie, ne va fi dor de textele lui, de surprizele lui si mai ales de ironiile lui – „Roxana, ai trimis la TIFF un individ (un reporter) care a vazut mai multe baruri decit filme.'.

La pagina 60, redactia ELLE ii aduce un ultim omagiu.

Roxana Voloseniuc REDACTOR SEF

www.roxana-voloseniuc.ro

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK