Se credea la un moment dat ca pamintul este plat, ca, pentru a alunga febra, compresele cu apa fierbinte sint un remediu excelent si ca fumatul nu dauneaza sanatatii, ci din contra. Si cu toate ca persoanele care atacau aceste idei ridicole au avut argumente solide ce puteau sfarima perceptiile vremii, acestea au fost initial negate, atacate, disputate si abia dupa mult timp acceptate de publicul larg. Asa sintem noi construiti, sa luam „de bune' informatiile pe care le sustine majoritatea, adinc inradacinate in subconstientul nostru. Altfel simtim ca ne pierdem busola. Asta am patit de curind, cind am studiat niste teorii care mi-au schimbat definitiv imaginea cuminte si protectoare pe care o aveam despre lactate. Dar totusi imi este greu sa le accept. Mi-a fugit pamintul de sub picioare cind am citit ca aceasta grupa alimentara nu este neaparat aliatul cresterii armonioase, al oaselor puternice sau dusmanul osteoporozei. Si ca nu este o sursa majora de calciu. Ci un fluid (care, da, contine si calciu) cu proprietati absolut surprinzatoare despre care stim din mosi-stramosi ca este bun! Dar de ce? Si mai ales, la ce?
Una dintre cele mai comune intolerante alimentare
Mereu m-am simtit vinovata ca nu beau mai mult lapte, la fel cum ma culpabilizez si pentru ca nu dorm suficient, chiulesc de la orele de sport si nu-mi pot refuza nimic daca ma incearca vreo pofta. Si, recunosc, nu am facut vreun test care sa-mi confirme intoleranta la lactoza, dar am ajuns la concluzia ca nici mie, nici motanului meu nu ne prieste acest aliment. Nu am parte de reactii adverse daca imi asezonez pastele cu parmezan sau daca beau cafeaua cu lapte. Dar in diminetile in care imi doresc un start fresh, ma rasfat cu un bol de cereale ca fetele tonice si zimbitoare din reclamele TV. Si daca tot incalzesc laptele, ii ofer putin si pisicii, care ma priveste cu ochii rugatori, ca Puss in Boots din Shrek. Apoi amindoi ne balonam si avem probleme cu digestia (nu voi intra in detalii).
Insa pina de curind eram atit de convinsa ca fac un lucru bun pentru sanatatea mea, incit nu as fi asociat in veci consumul de lapte cu simptomele mele sau ale motanului. Hm, si chiar ma gindeam ca acest fenomen confirma teoria ca animalele de companie ne preiau starile fizice. Cita naivitate! Dar nu ma mai pot ascunde dupa cires: dupa documentarea pentru acest articol am descoperit ca sint intoleranta! Precum colegele mele Lioara si Miruna, care si-au facut York Test (testul intolerantelor alimentare) si au citit negru pe alb ca nu digera prea bine lactoza in pofida faptului ca nu aveau cine stie ce neplaceri.
Citeste continuarea in ELLE IULIE 2012!