DESIGN INTERIOR: Locuinta unui designer

Simona Rizzi a venit in Bucuresti in 1997. si, surprinzator poate, a ales sa ramana intr-un oras in care totul era la inceput: arhitectura de interior, comertul cu mobilier si dotari pentru case, revistele de specialitate.

Nu era deloc un lucru usor sa-ti faci casa frumoasa, pe atunci, in ciuda tezaurului de case vechi, frumoase, dar prafuite de ani, de care inca mai era plin Bucurestiul. Nu i-a luat mult sa devina cunoscuta, italianca aceea care folosea culoarea si texturile si antichitatile si piesele contemporane intr-un mix recognoscibil. A amenajat vile impunatoare, dar si apartamente minuscule, birouri, dar si case de vacanta. si, in mai 2010, s-a mutat in casa noua. Casa a carei amenajare nu este inca 100% terminata, dupa cum sustine Simona, mereu preocupata de detalii pe care vizitatorul nu le observa. Casa pe care ne-a invitat sa o vedem si sa o fotografiem.

Prima impresie cand intri este ca nu mai esti in Bucuresti. Cumva, orasul agresiv si viu dispare, si esti invaluit de moale, de cald, de muzica in surdina si de lumina mereu crepusculara. Casa a fost construita prin 1940 intr-un cartier cochet de vile, cazut prada deli­rului demolarilor si dezproprietaririlor, apoi ocuparii abuzive a multor cladiri de catre personaje mai mult sau mai putin onorabile, cartier care renaste acum, incet, dar sigur, din propria istorie. Are patru niveluri – demisol, parter si doua etaje –, nu masoara mai mult de 32 de metri patrati pe nivel si este prinsa intre alte doua corpuri de cladire, ceea ce face sa aiba ferestre mici si putine. Lumina naturala e blanda aici mereu, ca un apus auriu de toamna. La subsol sunt spatiile de serviciu si studioul, lucru firesc, necesar cand „acasa e si birou de designer. Numai cine nu a avut contact cu domeniul, nu stie cate mostre si cate accesorii se aduna…

Parterul si etajul 1 sunt identic impartite, cu cate o camera mare separata in doua de usi inalte din lemn si cristal. La parter, un salon-sufragerie confortabil si o bucatarie mica. La etaj, un li­ving si un colt-salon cu biblioteca. La ultimul etaj, spatiul a ramas unitar si adaposteste dormitorul. Pe fiecare nivel exista cate o baie micuta.

Lucrarile de amenajare au durat doua luni si jumatate, timp in care s-a inlocuit tot: instalatii electrice si sanitare, finisaje, pereti falsi etc. Cea mai grea parte a fost amenajarea scarii, o scara mare, ca o coloana vertebrala a acestei casute cochete. si, cam asta ar fi de spus despre cum e impartita casa.

Ceea ce merita povestit este atmosfera. Te simti bine bine, aici, e acasa si e confort, si e design, si e vechi, si e nou, si in fiecare cotlon descoperi câte un obiect care iti vorbeste. Despre Simona, despre ce ii place, despre familia ei, despre alt acasa, in Italia, despre locurile prin care a umblat, despre pasiunea pentru descoperit vechituri cu valoare, din nou despre designul de interior. Dar e greu sa descrii sufletul unei case frumoase. Nici fotografiile nu reusesc intotdeauna. Magia sta in detalii.

Citeste continuarea in Elle Decoration Iarna 2010/2011
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK