Stop cadru cu Radu Jude

S-a lasat greu convins sa vorbeasca cu noi. si mai greu a fost sa-i facem poze. „E un pic mai simplu atunci cind regizez eu filmele”, s-a justificat acesta.

Un absolvent de Drept care face filme? Ei bine, da. si inca unele foarte apreciate. Desi Centrul National al Cinematografiei i-a respins initial proiectul, tinarul regizor Radu Jude a perseverat. |n 2006, filmul Lampa cu caciula, in regia lui Radu Jude, a cistigat premiul juriului pentru cel mai bun scurt metraj in competitia internationala de la Sundance (cel mai important festival mondial de film independent, creat de Robert Redford).

Filmul, cu un scenariu de Florin Lazarescu si imaginea semnata de Marius Panduru, este un scurt road-movie pe tema relatiei tata-fiu. Povestea, pe scurt: intr-o dimineata, Marian (Marian Bratu), un baiat de 7 ani dintr-un sat uitat de lume, isi trezeste tatal (Gabriel Spahiu), insistind sa porneasca spre (marele) oras, ca sa repare televizorul. Acolo il gasesc pe specialistul Bichescu (interpretat de Alexandru Georgescu), singurul in stare sa rezolve problema tehnica a televizorului.

Premiul juriului de la Sundance nu e singurul premiu pe care Radu Jude si l-a trecut in CV. Lampa cu caciula a cistigat Marele Premiu la Bilbao, Marele Premiu la Festivalul de la Montpellier, premiul pentru scurt metraj la Cottbus, premiul pentru cel mai bun scurt metraj la festivalul de film Trieste. Ca sa aflam mai multe, l-am provocat pe Radu la o scurta (si animata) discutie.

ELLE: Ce vei spune in discursul de la Oscar-uri? (Criticii spun ca premiile Sundance si Bilbao pot trimite un film pe lista nominalizatilor pentru Oscar…)

Radu Jude: Sa fim seriosi… Exista aceasta posibilitate, e-adevarat, dar sansele sint de fapt foarte putine.

ELLE: Ziarele au scris ca nu ai mers la Sundance ca sa iti ridici premiul pentru ca iti era frica de avion. Nu iti pare rau ca n-ai tinut speech-ul de pe scena?

R.J.: Imi pare rau ca n-am vazut ce e cu festivalul asta. La speech-uri oricum nu ma pricep si nici nu-mi plac. De premiu am aflat de la Ada Solomon, producatorul filmului; ea a fost la Sundance si m-a sunat.

ELLE: Care premiu e mai important pentru un regizor: Bilbao, Sundance, Cottbus sau Montpellier?

R.J.: Habar n-am. Cred ca toate, deoarece reprezinta o certificare (imperfecta, bineinteles) a valorii filmului. Asa, luate dupa importanta festivalului, premiul de la Sundance pare a fi mai „cu mot'.

ELLE: Cum ar arata „episodul doi' dupa Lampa cu caciula, intr-un un serial de scurt metraje? (n.n. – in cartea lui Florin mai sint si alte povestiri…)

R.J.: Un eventual episod doi s-ar numi Lampa cu caciula se intoarce si ar fi un film de arte martiale, in care depanatorul Bichescu se razbuna pe clientii lui.

ELLE: Cit timp si citi bani a costat realizarea acestui scurt metraj? Unde l-ai prezentat prima data?

R.J.: Am avut proiectul gata in 2004, dar a fost respins cu note mici la concursul Centrului National al Cinematografiei (CNC) din acel an. Am cistigat cu el abia in toamna lui 2005, l-am filmat in primavara lui 2006 si copia a fost gata in vara. Prima proiectie importanta a fost la festivalul de la Telluride, in America. A fost bine primit. Cel putin asa mi-a spus Corneliu Porumboiu, care a fost prezent la festival…

ELLE: La scurt timp dupa ce a luat premii, scurt metrajul Lampa cu caciula a fost postat „la liber' pe Net. Crezi ca aceasta actiune a fost binevenita?

R.J.: A fost postat, cu acceptul nostru, pe site-ul Festivalului Sundance, de unde poate fi downloadat contra cost. Am fost de acord cu povestea asta pentru ca sistemul de distributie a filmelor, cu atit mai mult a celor de scurt metraj, este foarte defectuos. si atunci Internetul ni s-a parut o modalitate, nu foarte fericita, e adevarat, prin care cei interesati sa poata vedea acest film.

ELLE: CNC ti-a respins citeva proiecte pina acum. Ai gasit o motivatie a respingerilor?

R.J.: Nu am gasit nici o motivatie. Cred ca juriul a fost total neprofesionist. si spun asta nu pentru ca mi-au respins mie proiectele, dar au respins cineasti extrem de talentati, cu rezultate importante: Cristi Puiu, Ileana Stanculescu, Hano Hoffer, Dumitru Budrala etc. Dar au primit finantare cineasti ale caror ultime filme au fost extrem de proaste, n-au avut nici succes de public, nici succes in festivaluri internationale.

ELLE: Crezi ca premiile obtinute de Lampa cu caciula, dar si de alte filme independente vor determina CNC sa dea mai multe sanse tinerilor regizori?

R.J.: Nu.

ELLE: Cind va fi lansat filmul „replica dupa Jim Jarmusch?

R.J.: Acel film de 30 de minute pe care-l fac pentru TVR nu e chiar o „replica' la Jim Jarmusch. Spuneam asta incercind sa-i gasesc un model cit mai apropiat. E un road-movie care se intimpla intr-un taxi, in Bucuresti. Va fi difuzat pe TVR2, dar nu stiu cind.

ELLE: Prima ta „meserie' e cea de jurist. Cum ai ajuns la regie de film?

R.J.: Am facut Facultatea de Drept, e-adevarat, dar n-am practicat deloc. De fapt, inca de cind eram in primul an la Drept am tot dat examen la ATF, dar am picat de vreo doua ori, asa ca in cele din urma am facut Regia la Universitatea Media.

ELLE: Care a fost primul film pe care l-ai regizat?

R.J.: Un filmulet de un minut, filmat pe VHS, in care jucau niste prieteni de-ai mei. A iesit ingrozitor de prost… In ultimii ani am facut multa asistenta de regie, pentru Costa Gavras, Radu Muntean, Cristi Puiu. Din 2005 am inceput sa regizez spoturi publicitare si am abandonat meseria de asistent de regie.

ELLE: Ce ai alege? Scenarii sau regie? Scurt metraj sau lung metraj?

R.J.: Regie. Imi doresc sa fac filme bune, conteaza mai putin lungimea lor.

ELLE: Pregatesti un lung metraj, Principii despre viata. Cind va fi lansat?

R.J.: Lung metrajul e in stand-by, cita vreme n-avem finantarea asigurata…

Alina Aliman

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro