Ramona Păuleanu, despre operația prin care a trecut fiul ei. Ce problemă de sănătate are Luca: „Oricând poate recidiva”

Ramona Păuleanu a vorbit despre problemele de sănătate cu care s-a confruntat fiul ei, Luca, și despre operația prin care a trecut acesta.

Ramona Păuleanu a devenit mamă pentru prima dată în anul 2021. Ea a născut prematur o fetiță și un băiețel. Cei doi au venit pe lume la doar șase luni, iar băiatul, Luca, a rămas internat aproape opt luni și jumătate, deoarece a luat o bacterie din spital. Ramona Păuleanu este căsătorită cu Adrian Cuculis, un cunoscut avocat.

Ramona Păuleanu a vorbit recent despre problema de sănătate pe care o are fiul ei, dar și despre o operație prin care a trecut cel mic.

„Despre ochii lui Luca. Despre dioptrii, ochelari, oftalmologul la care mergem. Acestea sunt cele mai frecvente întrebări pe care le primesc în privat, așa că încerc să lămuresc câteva aspecte aici. Așadar. Născuți fiind la 29 de săptămâni, inițial, cel mai mare risc era de retinopatie de prematuritate. Risc uriaș, dat fiind vârsta gestațională extrem de mică la care au venit pe lume. Marea surpriză a medicilor a fost că niciunul nu s-a confruntat cu așa ceva, ceea ce înțeleg că e destul de rar. Însă, la Luca, ceea ce a făcut diferența a fost spitalizarea îndelungată și, mai ales, administrarea de oxigen cronic, ventilația mecanică, pentru că poate avea, pe lângă altele, efecte colaterale neurologice și oftalmologice. La el am observat strabismul important abia când am ajuns acasă, în spital fiind tot timpul culcat, în incubator, nu era atât de vizibil. Și au urmat vizitele la doctor, controalele. Au fost stabilite dioptriile și i-am pus imediat ochelari. Nu avea încă un an, așa că i-a primit fără prea mari proteste. Ni s-a spus că îi va purta mult timp înainte, că are și astigmatism și că o să fie nevoie de operație pentru a corecta strabismul.”

Fosta vedetă PRO TV nu și-a pierdut speranța și a căutat ajutor pentru fiul ei și de la un alt specialist. Ramona Păuleanu a mai spus că Luca a trecut cu bine peste operație, însă speră să nu mai fie nevoie și de o altă intervenție.

„La câteva luni mergeam iarăși la control, de la spitalul Marie Curie ne-am mutat la privat, la un medic extraordinar, dr. Cioplean, care a continuat să îi măsoare dioptriile și să monitorizeze strabismul. Inițial, ni s-a recomandat să îi punem ocluzor pe ochiul „bun”, să îl forțam astfel să privească și cu cel afectat. De ce? Pentru că deja se obișnuise să nu îl mai folosească și își pierdea tot mai mult funcționalitatea. Nu a fost ușor să îl convingem să stea cu un ochi acoperit, dar am reușit cum necum și s-a mai reglat. L-am programat pentru operație, am amânat-o, pentru că ne-a fost frică de anestezia generală, apoi pentru că a fost răcit, dar până la urmă am reușit să o facem. Nu vă pun poze de atunci, sunt greu de privit. Ochii s-au îndreptat acum, dar oricând poate recidiva. Vedeți poze înainte/după. Iar ocluzorul continuăm să îl punem de 2 ori pe săptămână. Cu mari proteste 🙂 Sperăm doar să nu mai trecem printr-o altă intervenție.”