Printesa Marina Sturdza a murit

Prințesa Marina Sturdza a incetat din viata duminica, la New York, anuntul oficial fiind facut de Prințul Stefan Dimitrie Sturdza.

Cu o poveste de viata impresionanta, Printesa Marina Sturdza a murit azi dimineata, la New York, trista veste fiind confirmata chiar si de Printul Stefan Dimitrie Sturdza.

In urma cu aproximativ un an, Printesa Marina Sturdza ne-a fost alaturi la Premiile ELLE Style Awards, unde am avut onoarea de a-i decerna Premiul ELLE Woman, iar colega noastra, Ioana Ulmeanu, a realizat un interviu care te va emotiona cu siguranta.

Plecata in exil in Elvetia si apoi in Canada, pe drumul luat de multi dintre reprezentantii aristocratiei romanesti dinaintea instaurarii comunismului, terminase scoala si voia sa devina diplomat. Si-a luat un an de pauza pentru ca era extrem de tanara, la doar 15 ani, si era mult prea devreme sa mearga la universitate. A revenit in Europa pentru o vreme.

Apoi, a lucrat la cel mai important muzeu din Canada. „Asta mi-a deschis ochii. Dupa care am decis sa fac Belle Arte. Am lucrat in departamentul de textile, primul meu post insemna sa recataloghez toate hainele care veneau… de la Vionnet, Dior, Balenciaga, nume vechi si rasarite. La universitate, primul an era mai general, apoi trebuia sa te specializezi. Eu am facut ilustratie si pictura, dar mi-am dat seama ca nu aveam talentul pe care, de fapt, ar fi trebuit sa il am. Puteam sa fac lucruri repede, dar nu aveam dorinta sa inventez. Atunci am inceput sa scriu despre design, arhitectura, voiaje, moda si asta a crescut treptat. Cand am inceput cu moda si cu designul am scris pentru vreo 35 de publicatii. Ca freelancer.

In anii de jurnalism de moda a cunoscut si a intervievat multe dintre numele celebre si azi ale industriei. Interviul luat lui Giorgio Armani dupa moartea partenerului sau a devenit aproape legendar – inca se vorbeste despre el in presa de moda, zeci de ani mai tarziu. Cu unii dintre designeri a devenit chiar prietena, dar tonul firesc cu care povesteste despre ei nu indica nici un moment ca alaturarea ar flata-o. Pur si simplu e felul in care s-au insirat lucrurile intr-o viata de om.

„Am fost in special apropiata de Lagerfeld, care e un geniu. Era mai putin slefuit si dichisit fata de cum este acum, nu devenise inca o profesie cum se prezinta, dar era mult mai spontan si era foarte interesant si creativ. Cumpara carti in trei exemplare, punea unele pentru arhiva si pe celelalte le citea si le dadea mai departe. Pe Ralph Lauren l-am cunoscut la inceputurile sale si asta s-a stricat cand m-am dus sa lucrez la Oscar de la Renta. Eu nici macar nu cautam de lucru. Oscar mi-a oferit, timp de un an, un post. Nu m-am asteptat deloc si eram intr-o seara la masa cu Ralph Lauren. Si, cand i-am spus ca urma sa lucrez la Oscar, a plecat. M-a lasat balta pe loc. Era foarte, foarte suparat. Dupa aia i-am scris si i-am explicat ca eu nu cerusem niciodata un post, ca mi s-a oferit si era un moment potrivit sa ma mut din Canada. Nu prea mai erau multe lucruri pe care nu le facusem. Si in Italia devenisem foarte apropiata de Armani, ca venisem de multe ori si cu televiziunea, si am putut sa fac foarte multe cu un om foarte reticent, spune, referindu-se chiar la acel interviu.

A fost dintotdeauna implicata in caritate, la fel si familia sa. Una dintre bunicile sale a fost presedinta Crucii Rosii si a facut chiar inchisoare pentru asta. Cealalta a fost infirmiera de razboi si a facut toata Rusia pe front. Are, deci, o lunga traditie in a servi. Si apoi, „eu nu am cautat lucrurile astea, doar raman cu cele cu care am inceput si se mai alatura si altele, daca cred ca au merit si ar beneficia de un sprijin oarecare. Mi se pare bine, si cu cat sunt mai bine cunoscuta, cu atat pot sa le ajut mai mult. Toate au inceput sa se lege, s-au innodat destul de natural. Bun, pe mine ma sporeste. Un prieten mi-a spus la un moment dat ca nu o sa pot sa salvez toti copiii. Da, nu toti, dar salvez cat pot eu. Si cat putem. Munca e fara sfarsit, imi dau seama, dar e cu progres, si e un fel de a educa poporul post-razboi si post-comunism.