Ce stiam despre Rona Hartner inainte sa imi petrec o zi alaturi de ea? Ca a jucat mai demult in filmul Gadjo Dilo’ un rol foarte tare, alaturi de Romain Duris, si ca a revenit recent in atentia romanilor, odata cu aparitiile in emisiunea TV Te cunosc de undeva’. Pun ramasag ca pe aici se invart si notiunile voastre legate de ea, la care multi o sa adaugati scandalul antic si de demult cu Corneliu Vadim Tudor si Emil Constantinescu, despre care nu veti citi nimic in interviul de fata.
O simpla privire pe pagina ei oficiala mi-a starnit interesul de a o cunoaste. Am vrut sa stiu cum s-a descurcat singura in Paris si cum a reusit sa isi faca un nume ca artist, dupa ce s-a mutat acolo fara nici un plan. Mi-am dorit sa aflu de unde izvorasc toate proiectele ei artistice, de unde gaseste energie sa joace in filme si spectacole de teatru, sa scrie muzica, sa sustina concerte, sa picteze, sa danseze tango, step si hip-hop, sa studieze jazz si pictura la Belle Arte si sa isi mai creasca si fetita de cinci ani si jumatate de una singura. Insa cel mai mult mi-am dorit sa aflu daca in spatele discursului ei religios se gaseste un om cu adevarat credincios. Doamnelor si domnilor, fixati-va centurile de siguranta! Pornim!
Joi, ora 12. O astept pe Rona sa iasa de la o filmare, impreuna cu domnul Constantin care astazi urmeaza sa ne plimbe pe unde are ea treaba. Sta doua zile in Romania si are multe de rezolvat, ca sa nu mai pomenim de prezenta mea iscoditoare. E implicata in trei proiecte muzicale (canta cu DJ Tagada in proiectul Gypsy Therapy, cu Ovidiu Lipan Tandarica si mai are si un spectacol de flamenco), asa ca drumurile spre Romania i s-au intetit in ultima vreme, la fel si aparitiile la televizor. Tocmai cand imi trece prin cap ca daca as intalni-o pe strada probabil n-as recunoaste-o, o vad iesind dintr-o scara de bloc si realizez ca n-ai cum sa treci cu vederea asa o aparitie.
Rona poarta o rochie alba cu simboluri hamsa de un portocaliu aprins, sandale si poseta argintii si pe cap o sapca de marinar, pe care e cusut cuvantul Romania. Ceva nu se leaga? „Sapca am luat-o de la mare, cand am fost in Vama la festivalul Folk You. Eu am flota, de fapt, nu stiai? (rade) Dar imi place: e chestia asta bleu cu alb si cu portocaliul rochiei si mai am si un fular cu verde. Mi se pare perfect! Imi place sa vad cum reactioneaza lumea la scrisul asta cu Romania si pana acum reactiile au fost cam asa si-asa. Tot de la mare s-a ales si cu codita infasurata in ate multicolore. I-a zis un tip din Vama ca i-o face daca il promoveaza si pe el pe scena la festival.
E cam agitata si vorbeste tare, probabil pentru ca nu s-a desprins cu totul din atmosfera de platou de televiziune. In spatele urmelor discrete de fard si ruj nu pot sa nu observ frumusetea fireasca a femeii de patruzeci de ani: par lung, putin ondulat, ochi maro, calzi, din jurul carora pornesc riduri fine. Da, o vad pe Rona Hartner de aproape si imi place. Pe alocuri mi se pare ca aduce cu mama mea. De cate ori imi surprinde privirea curioasa, imi zambeste larg. Zambetul acesta, care i-a si fost premiat la un festival din Uruguay, alaturi de interpretarea din Gadjo Dilo („Il sorisso del Est), pare sa fie scutul ei de aparare: in spatele lui intuiesc o femeie sensibila care vrea sa fie lasata in pace.
In fine, se asaza in fata in masina si recapituleaza programul: mergem la Musette sa isi aleaga pantofi, apoi mergem sa lase o rochie la scurtat la Liza Panait, apoi la un salon de frumusete a carei imagine este. Catre domnul Constantin: „Maitre, inchide, te rog, aerul conditionat ca ma nenoroceste. Maine la concert n-o sa mai am voce!. Deschide si inchide geamul, mai umbla pe la butoanele din bord, mai verifica Blackberry-ul roz pe care il recupereaza cu greu din poseta plina cu de toate, se ia de cate un sofer care ne taie calea. Primeste un mesaj: „Ha, nebunul! A luat bilete la meci (n. red. – meciul Romania-Ungaria). Maine am o zi de pomina: la 10 seara ma duc la meci, dupa care ma duc la concertul cu Tandarica in Fratelli, iar la 5 dimineata am avion spre Paris!. Ii suna telefonul: „Bonjurica! Vezi ca diseara suntem invitati la Sarpele Roz de domnul Marius, vine si pictorul Paul Hitter, o aduc si pe prietena mea de la ELLE, care face o zi cu Rona Hartner. Nu te deranjeaza, nu?. Inchide telefonul si se intoarce spre mine: „Daca tot e o zi cu Rona, sa fie pana la capat.
Deja suntem intr-o mica mare intarziere, dar inainte sa intram la Musette, Rona ocheste un depozit de mercerie si nu se poate abtine sa intre. „Aaaa, aici au pistoale din acelea de retus. Sunt perfecte daca ti se desface o rochie la concert. Intram in depozit si iesim dupa o jumatate de ora cu pistolul de retus si niste epoleti cu pietre mari colorate numai bune de accesorizat vreo rochie, nu inainte de a pipai dantele, a proba bratari si a se poza cu lumea.