Nominalizații ELLE STYLE AWARDS 2020, categoriile Best Personal Style, Best Photographer, Best Model și Best Young Designer

49 dintre cei mai creativi și stylish oameni din România se numără printre nominalizații ELLE Style Awards.

Delia, nominalizată la categoria Best Personal Style

Și, pentru că tradiționala ședință foto nu se putea realiza în siguranță acum, au răspuns provocării ELLE de a se fotografia într-o ipostază care îi dezvăluie în cel mai onest mod, dar și unei întrebări la care am putea să reflectăm toți: ce ai aflat despre tine anul acesta?

Aceștia sunt nominalizații la categoriile Best Personal Style, Best Photographer, Best Model și Best Young Designer.

INNA, nominalizată la categoria Best Personal Style

Anul 2020 nu a fost cel mai ușor, îmi lipsesc călătoriile, să fiu pe scenă, să fiu aproape de fanii mei. Însă, în același timp, acest an m-a ținut și mai aproape de oamenii dragi, m-a învățat ce este important: să iubesc, să continui să aduc fericire în viețile oamenilor prin muzica mea și să trăiesc fiecare clipă intens!

Foto: Andrei Via

Delia, nominalizată la categoria Best Personal Style

Am învățat că putem fi mai buni într-o lume care s-a schimbat total. Putem aprecia mai mult ceea ce înainte primeam „de-a gata”. Și mi-am dat seama încă o dată cât de importantă este familia și să fii aproape de cei dragi.

Foto: Koss; Machiaj: Ema Uta; Coafură: Livia Berceanu

Irina Rimes, nominalizată la categoria Best Personal Style

Am învățat că unele vise nu se îndeplinesc, dar că întotdeauna poți crea altele.
Am învățat că depinde de tine ce alegi în fiecare dimineață, dacă vrei să fii trist sau alegi măcar să fii pozitiv.
Am învățat că poți să te extragi din tabloul desenat de tine până acum și să te uiți mai cu atenție la ce culori mai trebuie puse, sau de ce unele culori nu se mai potrivesc cu altele.
Am avut timp de o introspecție pe care am vrut de mult să o fac, dar de fiecare dată apărea altceva și altceva.
Am avut timp de familie și de prieteni mai mult. I-am auzit și ascultat cu atenție, pentru că de foarte multe ori, fiind pe fugă, ascultam ce îmi spuneau, dar nu îi și înțelegeam pe deplin.
Am învățat să mă trezesc de dimineață și să am timp pentru mine, am învățat că nu te fugărește nimeni și că poți să mai apeși din când în când pe butonul de „pauză”.
Am învățat să mă privesc în oglindă și să mă plac așa cum sunt, să am timp să gust mâncarea
preferată și să o savurez bucată cu bucată, să mă întind în pat și să simt parfumul așternuturilor și să las corpul și mintea să se relaxeze.
Am învățat că pot să fac multă muzică și să nu mă satur de asta.
Am învățat că orice-am face nu suntem niciodată destul de protejați în fața insuccesului și că
trebuie să ne facem planuri pentru ambele cazuri (succes și insucces).
Am învățat să trăiesc acum, să-mi placă prezentul, azi, să mă iubesc și să mă bucur de fiecare moment care de multe ori era banal sau trecut cu vederea.

Foto: Dimitri Caceaune & David Gal

Alex Gâlmeanu, nominalizat la categoria Best Photographer

Anul ăsta a fost unul special, ocazie cu care am aflat lucruri speciale și despre mine. N-aș fi crezut vreodată că o să trăiesc o pandemie de o asemenea amploare, care încă pare ca o scenă ruptă dintr-un film cu un scenariu exagerat. Am aflat pe pielea mea, așa cum au aflat și mulți alții, că viața se poate schimba în orice clipă, că lucrurile care păreau stabile și de neclintit se pot modifica la prima adiere și că orice concept legat de ideea de „siguranță” e doar o banală iluzie. Am descoperit despre mine că îmi plac oamenii, că îmi sunt valoroase momentele în care sunt înconjurat de prieteni. Că apreciez discuțiile faine, fără miză și scop aparent, că poate sunt mult mai sociabil decât cred, sau că am nevoi importante în direcția asta. M-am convins încă o dată că-mi place să fotografiez oameni, că iubesc să îi descopăr cu ajutorul aparatului foto, să le descopăr energia frumoasă și să o înregistrez pe cameră. Dar, poate cel mai important lucru, am aflat despre mine și că am puterea să mă adaptez, că am hotărârea de a încerca să fiu creativ în orice condiții și să fac cumva să întorc o parte din dificultăți în favoarea mea. A fost un an ciudat, pe care nu-l înțeleg pe deplin, un an care mă lasă cu o sumă de întrebări și nu cu prea multe răspunsuri, dar care mi-a dat ocazia să mă gândesc la mine, să aflu ce fel de om sunt și unde se află puterile mele.

Ștefan Dani, nominalizat la categoria Best Photographer

Am aflat că, după aproape un an de la ultimul ELLE Style Awards, s-au schimbat foarte multe în viața fiecăruia, iar eu personal am învățat să mă bucur mai mult de tot ce ne înconjoară!

Oltin Dogaru, nominalizat la categoria Best Photographer

Anul ăsta mi-am amintit care sunt lucrurile care mă fac fericit. Vreau să îmi acord mai mult timp, să petrec mai mult timp în aer liber, cu Bianca și cu câinii, să fac mai multe proiecte artistice, să ne plimbăm mai mult. Am descoperit că înainte de pandemie nu prea eram eu însumi, că era totul muncă, eram atât de stresat că nu mai voiam nimic, nu-mi mai doream nimic, nu mai aveam energie să fiu și om, eram prins într-o capcană a muncii, ca un hamster într-o rotiță. În pandemie am descoperit de cât de puțin avem nevoie ca să fim fericiți și cât de diferite sunt lucrurile de care avem cu adevărat nevoie de cele pe care ni le ofeream înainte. Ca toată lumea, am descoperit farmecul mâncatului acasă, al gătitului împreună, al dimineților lungi jucându-ne cu câinii. Practic, am descoperit farmecul discret al burgheziei. Și apoi mi-am dat seama că mi-aș dori să am mai mult control asupra proiectelor mele și să fac mai multe proiecte personale. În ciuda lockdown-ului, eu în pandemie m-am simțit liber să fiu eu însumi și m-am bucurat să mă redescopăr.

Raluca Mărgescu, nominalizată la categoria Best Photographer

Anul 2020 a fost într-adevăr unul al redescoperirii de sine. M-am surprins deschizând uși pe care nu aveam timp sau poate că nu voiam să le deschid. Sunt într-un continuu proces de autocunoaștere încă de atunci, îmi dau frâu liber gândurilor și încerc să le așez într-o notă cât mai pozitivă. Privesc spre viitor curioasă și am speranța că totul va fi mai bine.

Fotografie: Robert Boscai; Machiaj: Raluca Crăciun; Coafură: Cosmin Benchea

Georgiana Saraev, nominalizată la categoria Best Model

Recunosc că am început să mă știu mai bine, să îmi analizez trăirile, să aleg ceea ce îmi place, să fiu mult mai selectivă și să iau deciziile pe care le consider corecte în ceea ce privește persoana mea. Având timp de reflectat asupra mea în lunile precedente, cred că a fost inevitabil să nu am gânduri, să nu îmi pun întrebări legate de direcția în care vreau să mă îndrept și să îmi revizuiesc relațiile cu cei din jur. Sunt vremuri apăsătoare și incerte, dar recunosc sunt mai curajoasă și foarte hotărâtă în ceea ce mă privește. Te adaptezi situațiilor, lucrezi din greu și apreciezi mai mult prezența oamenilor din jur. Cred că este important să te bucuri de lucrurile mărunte și să vezi partea plină a paharului în orice situație, dar în același timp trebuie să fii și realist. Am avut în această perioadă întâmplări ce îmi vor rămâne veșnic în minte și am luat decizii ce sper că vor avea un impact pozitiv asupra mea, dar asta voi vedea în timp. Sunt foarte recunoscătoare și fericită că am avut ocazia să lucrez cu artiști foarte pasionați și îmi doresc să mențin acest drum.

Foto: Daniel Ilinca; Machiaj:: Ioana Echilibru; Coafură: Adelin GMMake-up: Ioana Echilibru/Hair: Adelin GM

Mara Mararu, nominalizată la categoria Best Model

2020… un an de care cu siguranță ne vom aduce aminte în discuțiile pe care le vom purta în viitor. Modul în care alegem să-l percepem, însă, depinde doar de un singur factor determinant, dupa părerea mea, și anume propriile percepții și felul în care alegem să ne lăsăm influențați/afectați de situațiile critice. Recunosc, la început și eu am fost sceptică și total neîncrezătoare în ceea ce privea decurgerea primelor luni ale anului și, totuși, cu cât am început să-mi petrec timpul în realitate și nu online, cu atât nu mai simțeam felul apăsător în care treceau zilele și am observat chiar cum începeam să-mi ating anumite țeluri/standarde pe care nu credeam, sau mai bine zis, nu mă credeam capabilă de a le atinge vreodată. Cu asta am început să am mai multă încredere în mine, să mă simt mai bine, să râd mai mult, să mă bucur de simplul fapt ca mă puteam plimba până la magazin, oricât de „cheesy” sau ca un clișeu ar suna. Mi-am dat seama că nu trebuia să fiu atât de serioasă tot timpul sau să mă comport „matur”, și că este bine să mai rămân și copil. Este incredibil ce ți se poate întâmpla, cum te transformă faptul că… nu ai limite; nu numai că ți le-ai depășit, dar conștientizarea că acestea nu există, că te-ai stresat tot timpul pentru niște iluzii și bariere făcute de propria minte. Mulțumesc 2020, pentru lucrurile învățate, dobândite și realizate, cu revelații care sper că nu se vor uita și vor rămâne imprimate, ca dovadă a unor lucruri bune ce au rămas după situații pe care le-aș fi considerat, în mod normal, imposibile.

Iulia Stroe, nominalizată la categoria Best Model

Am învățat cât de mult poate să se schimbe o situație dacă alegi să o privești cu calm, că e important să te bucuri puțin mai mult atunci când lucrurile se întâmplă cum ți-ai dorit și că zilele acestea ar putea să fie mult mai ușoare dacă noi toți înțelegem cât de important e să fim responsabili. Am aflat că două săptămâni de carantină instituționalizată nu sunt chiar atât de groaznice cum aș fi crezut la prima vedere, am aflat, ca noi toți, de altfel, că suntem mai rezistenți decât ne imaginăm, și am mai aflat că, dacă pandemia nu a însemnat nici o schimbare prea drastică pentru mine, înseamnă doar că am fost printre cei norocoși. Anul 2020 mi-a dat cu siguranță mai mult timp, nu mi-a spus și ce ar fi trebuit să fac cu el, dar mi-a arătat că mă simt pusă în încurcătură atunci când tot programul meu dispare, atunci când lista cu lucruri de făcut rămâne dintr-odată goală, că mă simt mai confortabil dacă știu exact ce am de făcut și că prea mult timp liber poate sa fie uneori chiar mai stresant decât prea puțin. Anul 2020 m-a învățat că, atunci când lucrurile nu se mișcă în nici o direcție, poate nu e o idee atât de rea să faci și tu fix același lucru.

Maria Bălan, nominalizată la categoria Best Model

Anul acesta am aflat totul despre mine și mai mult. Am aflat că suferința este o opțiune, o alegere ce poate oricând fi schimbată cu fericirea. Fericirea aceea care devine un stil de viață. Nu un țel. Ci un mod de a fi în fiecare zi. Am aflat că a avea propria familie este una dintre cele mai minunate și mai provocatoare experiențe pe care poți să le trăiești. Am aflat că băiețelul meu este cel mai bun și aspru învățător dăruit de Univers pentru a mă învăța din nou să fiu și să mă joc asemenea unui copil. Am înțeles și descoperit cât de mult îmi plac oamenii și că vreau să le ofer dragoste, acceptare și frumos prin toate mijloacele ce mi-au fost date. Am descoperit că dragostea vindecă și că prin ea îți poți găsi propriul adevăr și propria cale. Am învățat că pot fi orice aleg să fiu, oricând, oricum, oriunde. Am învățat să ofer. Am învățat să iert. Am învățat să iubesc. Am înțeles că este necesar să fii blând cu tine și să ai încredere în procesul tău unic. Am învățat să-mi dau voie să fiu în cea mai autentică formă a mea, fără să-mi pese dacă sunt judecată sau neînțeleasă. Am descoperit că a avea credință în orice vrei tu îți poate da o putere imensă. O putere ce nimeni și nimic nu ți-o poate lua. Am învățat să nu mai judec, să nu mai etichetez și să las lucrurile să fie așa cum sunt. Iar mai presus de toate, am învățat să fiu recunoscătoare pentru tot ceea ce am.

Foto: Vio Darvas

Octavia Chiru, nominalizată la categoria Best Young Designer

2020, anul care va copleși paginile cărților de istorie, m-a învățat să trăiesc prezentul. Cum așa? Prezentul ne definește viitorul. Astfel, pentru un viitor existent este nevoie de un prezent sănătos din toate punctele de vedere.
Am învățat să trăiesc „clipa”. În fiecare zi să am o activitate care mă bucură, să existe creativitate în orice mă înconjoară și, cel mai important, să fiu una cu natura.
Aceste vremuri incerte ne demonstrează cât de fragilă este specia umană. Dorim să avem tot și tot să fie al nostru, dar nu ne gândim la consecințe.
În industria în care activez, aceea fiind lumea modei, se realizează anual 150 de miliarde de obiecte vestimentare pentru șapte miliarde de oameni. Două miliarde dintre aceștia folosesc o bucată de pânză pe post de îmbrăcăminte, iar alte două miliarde cumpără un singur tricou pe an. Așadar, se produc 150 de miliarde de haine doar pentru trei miliarde de oameni. Este cu totul o altă perspectivă a exagerării. O lume a supra-consumerismului este una cu o existență precară.
Anul acesta mi-am confirmat dorința unei vieți responsabile.

Alina Morar și Anca Belbe, House of Compulsion, nominalizate la categoria Best Young Designer

Alina Morar

Pentru mine anul 2020 a fost și este în continuare despre răbdare. O răbdare de care nu am dat dovadă niciodată, și pe care nu o stăpânesc încă. Dar pe care o învăț pentru a-mi putea duce înainte planurile și scopurile. Pentru că răbdarea stă la polul opus al disperării.
Trecem printr-un an greu, un an în care întreaga lume e marcată de suferință, cruzime și nesiguranță. Deși progresul la orice nivel stă în natura umană, anul aceasta am avut un sentiment neputincios de regres. Dar totuși speranța rămâne, hrănită de mici întâmplări care ne dau sete de viață și puterea de a continua.
Anul acesta are un ritm propriu complet diferit de anii precedenți. Paradoxal, timpul trece extrem de repede, dar anul pare că nu se va termina niciodată. Așa că am ales să-mi petrec acest infinit în spațiul protector al atelierului HoC, locul în care trebuie să dau dovadă de cea mai multă răbdare, dar care îmi dă și cea mai multă speranță.

Anca Belbe

Sunt o persoană cu puține cuvinte, însă cu multe gânduri. Tind să gândesc prea mult orice situație și nu exprim suficient cât să înțeleagă alții ce e în mintea mea. Dar, hei, mai am de lucrat la asta.
De obicei sunt o persoană negativistă, dar în perioada aceasta am observat că sunt mai optimistă decât credeam. Am învățat că e mai bine să mă concentrez pe lucrurile pe care pot să le schimb decât pe cele care nu sunt în controlul meu.
Anul acesta am avut mai mult timp să reflectez și să identific oamenii și lucrurile care îmi aduc cu adevărat fericire și să apreciez lucrurile mărunte.
Chiar dacă încă nu este clar ce ne rezervă viitorul în multe privințe, sunt mult mai încrezătoare că îl vom înfrunta.

Foto: Costruț

Alexandra Șipa, nominalizată la categoria Best Young Designer

Mi-am început propria companie, împreună cu partenerul meu, Lucas, din studioul nostru din Londra, în timpul pandemiei. Nu mă așteptam să pornesc o afacere imediat după ce am terminat facultatea și nu mă simțeam pregătită în ianuarie, dar din cauza situației actuale, pozițiile noi de designer și asistenți au dispărut. Noi am decis să rămânem pozitivi, să transformăm oportunitățile primite în această vară într-un brand sustenabil de lungă durată, pe care îl vom crește încet. Ce am învățat anul ăsta e că poți realiza enorm de mult cu foarte puțin. În martie, eu și colegii mei ne-am pierdut accesul la studiourile de la Central Saint Martins. Tot ce am făcut de atunci încolo a fost făcut de-acasă. Alternativa la show-ul anual CSM a fost un film făcut acasă. Am împins toată mobila într-un colț și am construit o zonă de filmare din materiale și ce am găsit prin cartier. Totul a fost filmat pe un iPhone, creând efecte speciale cu ce aveam prin casă. Mare parte din colecție a fost făcută manual, din deșeuri, fire electrice reciclate în dantelă multicoloră. Astfel am fost norocoasă să-mi pot termina colecția cum mi-am imaginat-o de la început. Am realizat că artizanatul, sustenabilitatea și ingeniozitatea pot înflori chiar și în aceste circumstanțe. Acum continuăm să lucrăm de acasă împreună, în timpul carantinei din noiembrie, păstrând atitudinea pozitivă și fiind foarte recunoscători că avem această oportunitate să ne putem transforma visul în realitate.

Raluca Gheorghe și Elena Vanghelici, LU:NE, nominalizate la categoria Best Young Designer

Anul acesta am aflat că orice eveniment din viața noastră, oricât de nefericit e el, se poate transforma într-o oportunitate, atât timp cât tratăm lucrurile ca atare: printr-o combinație dintre atitudinea pozitivă și cea creativă, plus un strop de prietenie. În același timp, ne-am dat seama că putem crește frumos și organic în acest moment, întrucât toată lumea a fost pusă pe „slow motion”, iar pentru noi, un brand local mic, a venit ca un avantaj de care am încercat să profităm la maximum.
Totodată, am învățat că lucrurile care ne diferențiază pot fi, și ele, un avantaj în momentele neprevăzute. De cele mai multe ori reușim să ne adaptăm într-o anumită proporție fiecare, astfel încât împreună să găsim un echilibru.
Cât despre prietenie, cu toate că știam vorba „unde-s doi puterea crește”, am aflat cât de important este faptul că suntem împreună în această poveste, mai ales în această perioadă. Astfel, fiecare dintre noi a avut mereu acolo sprijinul moral necesar să depășească un moment de cumpănă, fie el și o simplă zi mai proastă.
Cu toate acestea, pentru noi, lucrurile s-au întâmplat foarte repede odată cu debutul în industria românească de fashion. Iar acum, mai mult ca niciodată, am simțit că aceasta este calea noastră, pentru că iubim ceea ce facem.

Alexandru Floarea, nominalizat la categoria Best Young Designer

Ce am aflat despre mine anul ăsta?
În prima fază, nu mi-a venit în cap nimic concludent, și mi-am răspuns mental: nimic.
Probabil concomitent mi-am dat seama că, deși tindem să credem că suntem într-un fel sau altul, modul cum acționăm în anumite situații vorbește mult despre noi.
Anul ăsta nu a început prea promițător și a adus cu el multă nesiguranță, dar rămânând legat de procesul de creație și de ceea ce-mi propusesem să fac, am reușit să transform toată această „carantină generală” în mai mult timp petrecut în atelier și mai mult spațiu pentru experimente. Deci, am aflat despre mine că mă pot adapta și întoarce unele situații în favoarea mea și că toți stimulii din exterior nu și-au pus amprenta pe munca mea, poate dimpotrivă, au făcut termenul de intimitate creativă să devină mai complex și mai profund.