Sylvia Day si o reteta de succes: sex si eroi irezistibili

VEZI FOTO

POZA 1 / 4

Daca acum zece ani autoarele de chicklit dadeau lovitura pe piata editoriala, astazi cititoare din lumea intreaga par sa se fi reorientat spre povesti mai picante, devorand metodic genul erotic romance. Dupa succesul exploziv al celebrei 50 Shades of Grey, o alta poveste si un nou cuplu urca cu viteza ametitoare scarile succesului: Crossfire – si mai hot, si mai explicita, si mai tulburatoare! E interesant ca ambele serii au autori femei, amandoua asezate cuminti la casele lor de ani de zile, cu cate doi copii si o viata cat se poate de diferita de cea a eroinelor lor…

Sylvia Day locuieste in California, impreuna cu sotul si cei doi copii, intr-o casa pe care o descrie drept modesta – si in care am „intrat si eu pentru o jumatate de ora, prin intermediul camerei video a computerului. Sylvia a fost o gazda vesela (am ras mult in timpul discutiei noastre) si deschisa conversatiei, ca mai orice american, asa incat am vorbit cate putin despre toate: despre sex, despre eroul care a sucit mintile cititoarelor, despre succes, despre viata de scriitor, despre copii, bani si cariera…

ELLE: Seria Crossfire e un adevarat fenomen global. N-o sa-ti cer sa explici acest succes, dar am sa intreb: ce crezi ca gasesc cititorii atat de captivant la aceasta poveste?
Sylvia Day: Pana acum se pare ca suntem cu totii indragostiti de Gideon Cross, un erou cu probleme, care incearca din rasputeri sa devina o persoana mai buna, un barbat mai bun, pentru ca s-a indragostit pentru prima oara in viata. Iar asta e ceva la care putem sa ne raportam – il compatimim si speram ca el sa ajunga acolo unde isi doreste. Si bineinteles ca noi, femeile, ne dorim toate sa fim Eva, deci e interesant sa citim povestea din punctul ei de vedere, pentru ca atunci si noi il privim pe Gideon prin ochii ei. In concluzie, cred ca Gideon Cross e responsabil de succesul seriei Crossfire.

ELLE: Deci el este un fel de fantezie pentru toate cititoarele?
S.D.: Mda, intr-o oarecare masura. Este barbatul perfect, dar oare chiar exista asa ceva? Apoi, stii si tu, Gideon nu e perfect, are foarte multe probleme pe care trebuie sa si le rezolve, e departe de perfectiune. Dar cred ca ceea ce e grozav este faptul ca ne indragostim de oameni tocmai pentru ca au defecte, nu pentru ca sunt perfecti.

ELLE: Un scriitor celebru mi-a spus odata ca cel mai dificil pentru el este sa scrie scenele sexuale. La tine cum este, a fost greu sa scrii aceste pasaje?
S.D.: Da, sunt cele mai grele scene din carte! Si asta pentru ca atunci are loc schimbul emotional dintre personaje. Eva si Gideon sunt atat de traumatizati de trecut, incat le este dificil sa comunice verbal, sa stea de vorba ca doi oameni normali. E ca si cum ar lovi un zid si nu pot merge mai departe. Sexul este felul lor de a comunica unul cu celalalt, asa isi exprima ei furia, dragostea, suferinta, pasiunea. Si pentru ca toate aceste schimburi de emotii au loc in timpul sexului, acestea sunt cele mai grele scene din carte, dar si cele mai importante.

ELLE: Mi se pare ca scenele sexuale din carte imping povestea inainte. Spui multe lucruri despre personaje folosind aceste scene.
S.D.: Da, asa este. Tocmai de aceea sunt atat de dificile.

ELLE: Eva si Gideon isi rezolva problemele prin sex, intr-adevar. Crezi ca sexul poate fi un leac miraculos si in viata reala?
S.D.: Cred ca daca esti intr-o relatie cu cineva si nu ai o viata sexuala satisfacatoare, atunci probabil trebuie sa iti reexaminezi relatia.

ELLE: De acord, dar aici e vorba despre altceva. Bineinteles ca sexul trebuie sa fie bun pentru ca o relatie sa functioneze, dar poate sexul sa si rezolve o relatie cu probleme?
S.D.: Cred ca, daca problemele ii despart pe doi oameni, sexul poate fi o modalitate de reconectare cu partenerul, un mod de a-ti gasi motivatia pentru a continua sa cauti rezolvari. Daca simti ca intre voi exista o conexiune personala puternica, acea intimitate profunda, atunci e mult mai usor sa suporti durerea si luptele pe care le ai de dat in alte aspecte ale relatiei. Este o modalitate de a-ti reconfirma legatura si de a realiza ca e ceva important intre voi, ceva special. Si atunci, chiar daca mai este de lucru pentru a ajunge la o relatie sanatoasa, merita efortul.

ELLE: A fost dificil sa-l creezi pe Gideon?
S. D.: Partea fizica a lui Gideon, felul in care arata, vine dintr-o intamplare. Eram in New York, acum patru ani, si mergeam pe strada, intre doua intalniri de afaceri. Deodata, un barbat extrem de frumos a iesit dintr-o cladire in fata mea. Purta un costum perfect din trei piese, era tanar, aratos, pur si simplu naucitor! M-am oprit. Literalmente, m-am oprit din mers. Si femeile care veneau din directia opusa s-au oprit si ele, si toate am ramas tablou. El isi citea mesajele pe un Blackberry, ignorand total faptul ca a oprit traficul de pe trotuar! Apoi s-a uitat spre o masina parcata chiar acolo, a urcat in spate si a plecat. Eu am ramas intrebandu-ma cine-o fi acest barbat care arata asa de bine, unde s-a dus si ce femeie il asteapta la destinatie.

Asa ca le spun mereu cititoarelor mele ca Gideon Cross exista, este viu si sanatos, si traieste in Manhattan. Cat despre partea interioara, lucram la o alta cartea de-a mea, Seven Years to Sin, in care aveam drept personaje tot doua persoane care au fost abuzate, dar in alt mod: eroina fusese un copil batut de tata, iar Alistair, eroul, avusese un tata vitreg care il abuza emotional. Acesti oameni traumatizati s-au intalnit si au simtit ca si-au gasit sufletul-pereche, pentru ca aveau experiente asemanatoare. Insa cu cat ma documentam mai mult pentru acea carte, imi dadeam seama ca o relatie ca asta nu ar fi functionala. Adica ei ar fi fost atrasi unul de celalalt, dar traumele trecutului nu ar fi usurat lucrurile, ci din contra. Si am vrut sa scriu o poveste despre o astfel de relatie. In timp ce ma gandeam la asta si la felul in care atat tanarul baiat abuzat devine barbat, cat si tanara fata abuzata devine femeie, am gasit modelul pentru Gideon. Voilà!
ELLE: De unde acest interes pentru persoanele abuzate in copilarie?
S. D.: Fiecare autor are o tema recurenta pentru cartile lui. Tema cartilor mele este, probabil, stradania, lupta de a trece peste o trauma. Si sa inveti sa traiesti cu asta. Sa accepti si sa mergi mai departe. Asa ca toate cartile mele, si vorbim despre zece ani de cariera si peste 40 de povesti scrise, au de-a face intr-un fel sau altul cu supravietuirea in urma unui eveniment dramatic. Cu Cross¬fire este prima data cand am scris despre victime ale abuzului sexual. Eu sunt de parere ca toata lumea merita sa fie protagonistul unui final fericit, asa ca am vrut sa scriu o carte pentru oameni care nu sunt de obicei eroii povestilor de dragoste, pentru ca ei sa poata citi si sa-si spuna ca este posibil sa aiba o relatie cu cineva si sa gaseasca acea persoana potrivita, alaturi de care sa fie fericiti. Am primit sute, mii de e-mail-uri de la cititori care au avut experiente similare in copilarie si pentru care cartea a facut exact asta: le-a dat o speranta – aceea ca exista cineva pentru ei, cineva care sa ii inteleaga si sa ii accepte cu toate cicatricile lor.
Pentru mine, dintr-o carte nu poate lipsi lupta personala. Ca sa putem empatiza cu personajul, el trebuie sa aiba un tel cu care noi sa ne putem identifica. Și cred ca sa supravietuiesti e ceva ce facem cu totii, la un anumit moment in viata, e o lupta universala, pe care toti o putem intelege.

ELLE: Eva si Gideon, desi amandoi foarte bogati si foarte frumosi, au momentele lor negre. Din reactiile cititorilor, pe care le-am vazut pe net, se pare ca asta le-a zdrobit inima. Tu te-ai implicat emotional in lupta lor?
S. D.: Oh, da! Am plans foarte mult atunci cand am scris al doilea volum! Timp de cateva luni, cand scriam si editam povestea, eram cu fata scaldata de lacrimi (rade). Am ajuns in punctul in care sotul meu venea acasa de la munca si imi spunea „Trebuie sa incetezi! Scrisul te omoara!. Bietul de el, ma gasea plina de lacrimi si cu ochii rosii, zi de zi! Deci da, sigur ca m-am implicat. Eu cred ca, daca nu rad la partile amuzante, nu plang la partile triste si nu reactionez la partile sexy, atunci nu ma pot astepta ca cititorii mei sa reactioneze. Aceasta este legatura dintre scriitor si cititor, sa simt si eu aceleasi lucruri, in acelasi timp. Asa ca, bineinteles, e sfasietor sa scriu seria Crossfire, probabil una dintre cele mai grele serii pe care le-am scris vreodata.

ELLE: Partea a treia a seriei Crossfire urmeaza sa fie lansata curand in Romania, asa ca nu vreau sa stric surpriza cititorilor. Dar poti sa-mi spui, totusi, cat de mult vor progresa Eva si Gideon in relatia lor, in acest volum?
S. D.: Pentru mine, in partea a treia a fost, de fapt, prima oara cand am simtit ca cei doi vor reusi sa devina un cuplu. Daca in primele carti se certau intre ei, in a treia carte incep sa devina un cuplu, sa fie Eva si Gideon impotriva lumii, in loc de Eva impotriva lui Gideon sau Gideon impotriva Evei. Asa ca aici va fi prima data cand o sa-i vedem lucrand ca o echipa, avand incredere unul in celalalt. E un pas mare in relatia lor. Chiar daca mai trebuie sa apara inca doua carti, pe la jumatatea volumului trei, Eva este pusa fata in fata cu toti demonii ei si isi rezolva tot ceea ce trebuie sa rezolve pentru a merge inainte. Urmatoarele carti se vor concentra pe Gideon si pe aspectele peste care el trebuie sa treaca pentru ca ei sa poata fi fericiti.

ELLE: Nu pare usor.
S. D.: Niciodata nu e usor, dar cu siguranta in partea a treia ei incep sa lucreze impreuna, ceea ce este un pas mare, care trebuia facut pentru a putea sa ii permita lui Gideon sa se concentreze pe problemele lui. Bineinteles ca Gideon nu isi poate rezolva problemele daca el si Eva se cearta mereu.

ELLE: Am inteles ca urmeaza si ecranizarea seriei. Asa e?
S.D.: Da, cartea fost aleasa de casa de productie Lions Gate, acelasi studio care a facut si filmele pentru saga Twilight si The Hunger Games, asa ca vorbim despre un studio care este familiarizat cu adaptarea cartilor. Sunt foarte entuziasmata de aceasta colaborare, nu-mi pot imagina pe cineva mai bun pentru asta – sa transpuna vizual o carte. Cred ca si cititorii sunt entuziasmati.

ELLE: Si actorii?
S.D.: Nu sunt implicata in procesul de casting. Toata lumea ma intreaba despre asta, dar e treaba studioului. Partea mea este sa ma uit peste scenariu si sa ma asigur ca vor pastra firul narativ al cartii. Restul este treaba studioului. Ei stiu mult mai bine decat mine ce sa faca si am incredere absoluta in ei. Au facut o treaba minunata cu saga Twilight, au ales actorii perfecti, asa ca ma astept ca totul sa fie perfect si cu Crossfire.

ELLE: Ti-am citit biografia pe site si am vazut ca ai fost in armata. Cum ai ajuns de la armata la literatura?
S.D.: Cand aveam 12 ani, am hotarat ca o sa ajung scriitoare de romane de dragoste. Am avut de facut un eseu pentru scoala despre ce vrem sa fim cand vom fi mari si eu am scris ca voi fi o scriitoare de romane de dragoste. Spun mereu ca perioada mea in armata a fost un fel de ocol de la literatura, mai ales ca imi doream asta de mica: sa scriu carti. Dar cand am intrat in armata era un moment important in istoria noastra, tocmai se terminase operatiunea Desert Storm. Se punea un accent mai mare pe cariera militara si pe ceea ce trebuia sa facem noi ca cetateni, si am simtit nevoia sa contribui si eu intr-un fel. De atunci am militat mereu pentru inrolare, ma astept ca si copiii mei sa mearga in armata, am prieteni care au copii si carora le spun tot timpul sa mearga in armata – unii au si facut-o, surorile mele s-au inrolat si ele. Am devenit un fel de recrutor (rade). Pentru mine a fost o experienta nemaipomenita, sunt bucuroasa ca am trecut prin asta, pentru ca ma ajuta sa adaug cartilor mele informatii pe care altfel nu le-as fi stiut.
ELLE: Si totusi, nu ti-ai continuat cariera militara…
S.D.: Nu, am terminat stagiul militar si apoi am plecat, m-am casatorit, am facut copii si m-am apucat de scris.

ELLE: Cati copii ai?
S.D.: Doi, am un baiat de 14 ani si o fata de 12 ani.

ELLE: Iti citesc cartile?
S.D.: Nu.

ELLE: Nici una?
S.D.: Nici una. In primul rand, nu sunt genul de carti de care sunt ei interesati – ei prefera lecturi precum Jocurile Foamei. Asa ca au o selectie de carti mai potrivita pentru varsta lor. Cand or sa mai creasca, dupa ce vor implini 18 ani, daca vor dori sa-mi citeasca cartile, voi fi mai mult decat fericita. Dar acum nu sunt interesati. Iar daca ar veni la mine si mi-ar spune ca isi doresc sa le citeasca, le-as spune sa astepte pana la 18 ani.

ELLE: Cum a inceput cariera ta in literatura? Cum ti-ai publicat prima carte?
S.D.: Am participat la un concurs al unei edituri, unde participantii prezentau o parte dintr-o poveste, iar daca juriului ii placea, era posibil sa ti se ofere un contract de publicare. Asa ca am participat si eu si am fost desemnata ca fiind alegerea cititorilor. Editorul m-a sunat si mi-a cumparat cartea, si asa am avut primul roman publicat. In anul urmator, a mai cumparat inca cinci carti de-ale mele, chiar inainte ca prima sa fie publicata. Asa ca vandusem deja cateva carti pana sa am propriu-zis o carte publicata. Deci cariera mea a ajuns de la zero la multe carti peste noapte.

ELLE: Ai vreun sfat pentru cei care vor sa devina scriitori?
S.D.: Primul sfat este sa scrie trei carti. Cea mai dificila parte nu e sa termini prima carte, cum se crede. Cea mai grea parte e sa termini a doua carte. Si nu poti sa intelegi asta pana nu ajungi acolo. Daca esti suficient de norocos sa termini prima carte, este grozav. Dar apoi, bineinteles, trebuie sa scrii a doua carte, ceea ce este dificil pentru multi scriitori – trebuie sa gaseasca noi personaje, noi povesti. Bun, termina si a doua carte. Apoi incep sa scrie a treia carte si abia atunci isi dau seama de felul in care scriu. Cand vinzi o carte unui editor, prima intrebare a lui va fi cand poti sa predai urmatoarea carte.

Daca ai scris doar o carte, sau doua, nu stii cat timp iti ia sa scrii o carte. Asa ca ii vei spune editorului sase luni sau un an si, daca nu termini la timp, imaginea ta va fi foarte afectata, si va fi dificil si pentru editor. Apoi, trebuie sa stii cine esti ca scriitor inainte sa incepi sa-ti prezinti lucrarile altor oameni. Si pentru asta trebuie sa scrii trei carti, ca sa descoperi daca scrii ceea ce iti doresti cu adevarat. De obicei, scrii prima carte sub influenta a ceea ce citesti pe moment si se poate dovedi ca nu este ceea ce vrei tu sa scrii, de fapt. Cineva poate sa inceapa cu o carte istorica si sa-si dea seama ca, de fapt, isi doreste sa scrie thriller sau mister. E foarte greu sa te mai intorci, daca ai inceput deja, sa scrii altceva. In fine, sunt multe motive pentru care trebuie sa scrii trei carti, dar important e sa scrii trei carti pentru inceput.

ELLE: Am vazut pe site-ul tau ca te preocupa filantropia.
S.D.: Incerc cat de mult pot sa ajut organizatiile care au insemnatate personala pentru mine. One Way Farm se ocupa de copiii care au suferit abuzuri sexuale, deci ii ajut oricum pot, e foarte important pentru mine. Ajut si organizatiile militare cu servicii si cadouri pentru militari, si asta este o alta cauza importanta pentru mine. Pentru organizatiile de scriitori, sprijin bursele si le finantez. Incerc sa ofer cat de mult pot.

ELLE: Ce altceva iti place sa faci cu banii? Iti place sa calatoresti, iti place moda?
S. D.: Sincer, muncesc prea mult. Anul acesta am reusit sa plec in vacanta in Australia. A fost prima mea vacanta in zece ani. Cand editorul meu a aflat ca voi fi acolo, a transformat excursia intr-un turneu de carte, deci nu a fost o vacanta suta la suta. Dar e ceva obisnuit, programul meu de calatorii e foarte incarcat, doar luna asta voi merge in Norvegia si Brazilia, asa ca sunt constant pe drum. Si cand nu calatoresc, scriu, deci nu prea am timp sa cheltuiesc banii pe ceva. E bine asa, pentru ca, dupa cum am spus, am copii mici, nu vreau ca ei sa ia de-a gata acest succes al meu. Baiatul meu a vrut un calculator nou si a venit si mi-a spus: ce-ar fi daca as spala vasele, sau as duce gunoiul, mi-ai cumpara calculatorul? Vreau ca situatia sa ramana asa.

Interviu realizat de Mihaela Frank

Traducere si adaptare de Silvana Dulama

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK