Cabral, confesiuni dureroase despre rasism și momentele neplăcute cu care s-a confruntat în viață: „Așa îmi spuneau: Congo, Maimuță”

Foarte puțini știu că prezentatorul a avut o copilărie grea, o adolescență dificilă și a muncit mult pentru a ajunge unde este acum.

Cabral Ibacka este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați prezentatori TV din showbiz-ul autohton. Fiecare prezență a lui aduce cu sine multe momente pline de zâmbete, bună dispoziție și o serie de glume memorabile. Cu toate acestea, dincolo de atmosfera veselă pe care o transmite, prezentatorul a demonstrat de mai multe ori că are o latură sensibilă.

Foarte puțini știu însă că prezentatorul a avut o copilărie grea, o adolescență dificilă și a muncit mult pentru a ajunge unde este acum. Cabral a fost invitat în podcastul realizat de Ovidiu Ioanițoaia, Prietenii lui Ovidiu, de la Gazeta Sporturilor și a răspuns deschis întrebărilor legate de rasism și culoarea pielii, relația cu părinții, greutățile din copilărie și drumul spre televiziune.

„În perioada respectivă nu exista niciun fel de educație în direcția asta. Așa că nu mă pot supăra. Nu am reținut nici ranchiună, nici supărare. Dar, da, am suportat multe răutăți. La un moment dat, cineva de la școală i-a spus mamei să mute maimuța de acolo. Așa îmi spuneau: Congo, Maimuță. Am prieteni mulatri care au fost afectați și nu au știut cum să se apere. Eu am depășit momentele acelea. Dacă lași lucrurile să te afecteze și după aceea e eșecul tău”, a răspuns Cabral, întrebat fiind dacă s-a confruntat cu rasismul în copilărie.

Prezentatorul a vorbit și despre tatăl său, cum a cunoscut-o pe mama lui și ce amintiri îl leagă de acesta.

„Tata (Alexandre Ibacka Dzabana, n.red.) a venit la studii în România, prin 70, și mama, din Buzău, fată de preot, s-a îndrăgostit de el. Este un bărbat de origine congoleză, care a absolvit Facultatea de Medicină la București. După ce m-am născut, el a plecat după pâine și la coadă a rămas. A așteptat două săptămâni, apoi a plecat. O dată mi-a făcut băiță…”, își amintește Cabral.

Cabral a mărturisit că și-a văzut tatăl de foarte puține ori și că ultima dată când au vorbit a fost cu mulți ani în urmă.

„L-am mai văzut când aveam 13 ani și a vrut să mă ia în Africa. Apoi am mai vorbit o dată la telefon, atunci când aveam 26 de ani și ne-am mai văzut când aveam 32 de ani, la insistențele soției mele, Andreea. Ultima dată am vorbit cam acum cinci-șase ani. El mai are încă șase copii. Așa e tradiția acolo. Șeful familiei e fratele cel mai mare sau cel care are cei mai mulți copii, nepoți și strănepoți”, a mai povestit vedeta.

Prezentatorul este însă recunoscător tatălui său vitreg pentru că acesta l-a îndrumat spre sport și i-a schimbat cursul vieții.

„Am avut tată între timp, mama s-a recăsătorit cu Mircea. N-am fost o familie săracă, dar am muncit cu toții foarte mult pentru tot. Tată, Mircea, era antrenor de arte marțiale, specializat pe kickbox și thaibox. Vicecampion european de full contact. De când a intrat tata în familie am devenit cu toții kickboxeri. Dar mama e și economist. Sora mea a fost și arbitru internațional la mondiale. Eu am început să practic acest sport atunci când aveam 6 ani, în 1983. Atunci nu aveam voie să facem arte marțiale și toate sălile de antrenamente erau mascate. Ne antrenăm acasă, în Berceni. Am făcut Educație Fizic la Ecologic, am și un master în management în sport. Am fost coleg la facultate cu mama și cu tata. Mai încolo și eu, și sora mea dorim să fim antrenori”, a mărturisit el.

Cabral a recunoscut că a muncit mult pentru a ajunge la succesul pe care îl are acum pe plan profesional.

„Eram mare, tânăr, spectaculos, negru. Pot fi interesant că sunt negru la televizor timp de șase luni, dacă nu livrez mai mult mă duc. Așa că m-am pus pe învățat. Am luat ore de dicție, am continuat să citesc cărți, să fur de la oameni de profesie, am furat de la fiecare câte ceva. Am furat mult și de la italieni, urmăream cu tata la televizor, pe balcon. Televiziunea este foarte simplă, cât timp faci lucrurile pentru cei de acasă. Și când ești tu. E foarte obositor să fii altul decât în mod normal. Și pentru kickbox, după ce învățam o figură nouă, tata ne punea să repetăm la oglindă și asta m-a ajutat în televiziune”, a mai povestit el.