Andreea Marin, petiție către șapte autorități ale statului, după ce i-a fost folosită ilegal imaginea: „Unde trebuie să ajungem să ne trezim?!”

Andreea Marin a transmis o scrisoare deschisă autorităților, după ce imaginea ei a fost folosită în mod fals și ilegal.

Andreea Marin a făcut publică o scrisoare deschisă pe internet, după ce a adresat o petiție oficială către șapte instituții ale statului, cerând luarea unor măsuri ferme împotriva furtului de identitate online. Vedeta se confruntă cu o problemă tot mai des întâlnită în rândul persoanelor publice: utilizarea abuzivă a imaginii sale în reclame frauduloase și campanii de înșelăciune.

În demersul său, Andreea Marin a atras atenția asupra fenomenului alarmant al exploatării neautorizate a imaginii celebrităților pentru a promova scheme financiare dubioase. Ea solicită intervenția urgentă a autorităților pentru a opri aceste practici care nu doar că induc în eroare cetățenii, dar subminează și încrederea în instituțiile statului.

Andreea Marin, scrisoare deschisă către autorități

Vedeta subliniază că astfel de fraude nu afectează doar persoanele vizate, ci pun în pericol siguranța digitală și integritatea proceselor democratice. Prin această inițiativă, Andreea Marin speră să determine autoritățile să adopte măsuri mai stricte împotriva criminalității cibernetice.

„Această scrisoare este adresată autorităților responsabile cu protecția și siguranța noastră în calitate de cetățeni ai acestei țări, atât în mediul online, cât și cu implicații în realitate, spațiul online devenind din ce în ce mai nociv. Poliția Română, care are datoria de a lua în considerare situația pentru infracțiunile de: 1. – înșelăciune; – fals privind identitatea.

2. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru culegerea datelor personale a mii de oameni fără autorizație;

3. Agenția Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) – în calitate de coordonator național al serviciilor digitale;

4. CNA – responsabila pentru reglementarea conținutului video online;

5. ANAF – care deține un departament dedicat publicității;

6. ANPC – așteptăm să fim protejați ca și consumatori;

7. DNSC – Departamentul de Securitate cibernetică, într-o perioadă în care întreaga lume este sub asaltul falsurilor care afectează inclusiv securitatea alegerilor și a țării noastre, sub multiple aspecte, nu doar a fiecărui cetățean, individual”, a scris vedeta în mediul online.

Andreea Marin a dezvăluit că atât imaginea, cât și numele său au fost utilizate ilegal pe o pagină web falsificată, unde era promovată o schemă de investiții frauduloasă. Vedeta a subliniat că nu și-a dat niciodată consimțământul pentru astfel de practici și că acest tip de escrocherie afectează nu doar persoanele publice, ci și cetățenii induși în eroare.

Fenomenul nu este unul izolat, iar Andreea Marin nu este singura victimă. Și alte figuri cunoscute, precum Cătălin Măruță, au fost vizate de aceste tentative de fraudă în mediul online, în care identitatea lor a fost folosită abuziv pentru a conferi credibilitate unor scheme ilegale.

„Pe o pagină web clonată în care eu și Cătălin Măruță ne-am fi confruntat în direct, articol plin de informații false, și prin care îi îndemnam, în final, pe oameni să investească într-o platformă de generare de bani. Imaginea mea, dar și a multor persoane publice din diferite domenii, este folosită în mod ilegal în complexe campanii de reclame false care sunt difuzate pe internet, cu bună știință, voi explica în mod concret mai jos despre ce este vorba.

Vorbim despre practici ce au devenit un fenomen grav, din ce în ce mai extins, cu multiple implicații, care fraudează populația neinformată, decredibilizează instituții ale statului și persoane publice, afectează inclusiv procesele legate de alegeri sau campaniile corecte ale statului, companii de stat și private etc. Pe scurt, printre aceste practici (sunt metode diverse detaliate mai jos) este vorba și de campanii online de milioane de euro care vând produse false sau de o calitate îndoielnică ori care în realitate nici nu există, dar sunt promovate pentru a frauda pe cei care cred, folosindu-se fără drept de imaginea și credibilitatea unor persoane publice, printre care mă aflu și eu.

Frauda se petrece la vedere, pe cele mai accesate platforme și pe pagini social media cu sute de mii sau milioane de urmăritori, fără că vreo instituție a statului să facă ceva pentru stoparea fenomenului și pentru a ne proteja. Unde trebuie să ajungem să ne trezim?!”, a mai adăugat ea.