Andreea Esca, mărturisiri neașteptate despre copilărie. Ce a dezvăluit despre mama ei, care a fost asistentă la Institutul Oncologic Fundeni: „Era ciudat ce trăiam”

Andreea Esca a făcut pe rețelele de socializare o serie de confesiuni despre copilăria ei.

Andreea Esca a împărtășit cu fanii de pe rețelele de socializare detalii neștiute despre copilăria și familia ei. Prezentatoarea PRO TV și-a luat prin surprindere urmăritorii cu declarațiile făcute.

Într-o postare publicată pe Instagram, Andreea Esca și-a adus aminte de câteva momente din copilăria ei. Vedeta a făcut aceste confesiuni în urma unei știri pe care a prezentat-o la jurnalul de la PRO TV, și care a dus-o cu gândul către dinamica pe care a experimentat-o familia ei în perioada când era mică.

„În timpul jurnalului de aseară mi-am dat seama că au dreptate și oamenii aceștia care ne spun că toate de prin viața noastră au legătură cu felul în care ne-am trăit copilăria. De la ce m-a „apucat' gândul? De la legea prin care părinții din familiile monoparentale nu mai pot fi obligați să muncească noaptea. Și care a plecat de la situația angajaților din spitale, care, dacă sunt părinți singuri, nu au cu cine să își lase copiii în timpul turelor de noapte. Ei bine, să vă povestesc cum era la noi. Tata era în București, deci acasă, doar o zi pe săptămână (că sâmbăta nu era liberă) deoarece lucra la Cernavodă. Așadar, mama era singură cu mine aproape tot timpul. Iar când făcea „de gardă', fiind asistentă medicală de sală de operații la Institutul Oncologic Fundeni, pentru că stăteam foarte aproape de spital, avea voie să doarmă acasă și dacă apărea o urgență, o sunau (pe fix). Asta mi-am amintit. Mama, care venea și mă trezea, brusc, la orice oră din noapte: „Andreea, e urgență!' Că doar nu mă putea lăsa singură în apartament, noaptea, la vârsta aia. În doi timpi și trei mișcări eram îmbrăcată și în mașină. Câteodată luam și cățelul, ca să nu rămână singur, să latre, și să deranjeze vecinii.'

Andreea Esca a mai explicat în continuare că aceste momente din copilăria ei și-au pus amprenta asupra felului în care este astăzi ca om,

„Forja mama Dacia roșie ca focul, pe nume Muțica, asta după ce dădea drumul la casetofonul pe baterii, de pe scaunul din față, de unde ne trezea caseta cu Abba sau Iglesias, și odată eram în sala de operații. Nu-mi amintesc să mă fi deranjat aventura aceasta, dimpotrivă, eram ca într-un film de acțiune. Și mi se părea și extraordinar de interesant să văd operații pe viu… Atunci nu realizam că poate era ciudat ce trăiam, așa eram noi… Acum însă, înțeleg de ce toată viața mi-a plăcut adrenalina. De ce mă îmbrac în 5 minute, și de ce aș pleca oricând, oriunde, cu entuziasm, fără să clipesc. Dar, și de ce mă plictisesc lucrurile „prea normale'… Înainte să întru în jurnal, în fiecare seară, ador în sinea mea, ceea ce ar putea suna ca o amenințare pentru mulți! Regizorul de platou, care intră în cabina de machiaj, puțin agitat, și zice: „Andreea, 5 minute!' sau „Andreea, 3!' Mulțumesc, Mama, că m-ai pregătit, de mică, pentru emisie!', a mărturisit Andree Esca.