ELLE: Imi amintesc o faza de la un festival de film, cred ca de la Next, cind criticul de film Andrei Gorzo a facut o gluma, spunind ca ti-ai construit cariera din roluri secundare… Avea dreptate?
Andi Vasluianu: Eu ma consider un norocos, orice ar fi, pentru ca sint foarte multi actori care nu fac meseria asta si care si-ar dori sa joace orice rol. Eu am avut multe roluri secundare in lungmetraje, dar am avut si foarte multe roluri principale in scurtmetraje. Dar nu mi-am luat rolurile ca fiind secundare. Oricum, nu numar paginile si replicile cind citesc scenariul, ma gindesc daca imi place sau nu-mi place ce mi se ofera. Am fost norocos, am avut citeva intilniri frumoase si datorita lor am ajuns sa fac niste lucruri, pentru ca de unul singur n-as fi facut nimic.
ELLE: si cum iti explici acest „noroc'?
A.V.: De exemplu, te cheama cineva la un casting. Asta e primul pas. Daca in drum spre casting n-ai bani, nu poti sa te urci in troleu… Toate lucrurile astea, unul dupa altul, fiecare eveniment in parte ti se asaza ca sa ajungi acolo. E o metafora stupida, dar cam asa stau lucrurile; eu cred ca toate lucrurile se asaza in momentul in care tu trebuie sa faci rolul ala…
ELLE: Dar, totusi, cit tine de destin si cit de ceea ce poti sa faci tu? Cum se imbina lucrurile astea ca sa te duca undeva?
A.V.: Evident ca eu alerg sa ajung acolo. si, in plus, e vorba de diferenta intre actori si actori… Daca ai avut norocul sa iei casting-ul si mai iei inca unul si inca unul, capeti experienta si, evident, aprofundezi, incepi sa privesti altfel un text, incepi sa te uiti mai atent, sa lucrezi real. Asta e diferenta dintre un actor experimentat si unul mai putin experimentat. Cind nu ai experienta, o faci dintr-un anumit soi de instinct…
ELLE: De la ce punct s-a transformat instinctul in experienta, in cazul tau?
A.V.: Eu in continuare sper sa-mi folosesc instinctul. Sigur ca e si o mare doza de experienta. Eu mi-am permis sa gresesc, stii? Cind esti la inceput, iti permiti sa gresesti, dar nu ai aceasta relaxare.
ELLE: Dar probabil ca relaxarea ti-o da tocmai experienta…
A.V.: Cred ca experienta iti mai aduce si faptul ca incepi sa concurezi cu tine. si atit, nimic mai mult.
ELLE: In ultimii 11 ani ai avut peste 50 de roluri. Numai anul asta, la toate filmele românesti la care m-am dus, erai prezent pe ecran!
A.V.: Eu nu fac altceva decit sa ma duc la probe. Bine, acum au inceput sa mi se propuna direct roluri. In alta ordine de idei, e meseria mea, eu din asta traiesc. si decit sa fac altceva ce nu-mi place, mai bine fac asta.
ELLE: Ce a insemnat rolul din Cealalta Irina pentru tine? A fost, in primul rind, primul tau rol principal…
A.V.: Andrei Gruzsniczki (n.r. regizorul) m-a chemat la o proba, dar am dat mai multe probe, pentru ca din prima nu reusisem sa-l conving, desi, culmea!, eu sint mult mai apropiat de genul asta de rol decit de cele de bad guy pe care le-am jucat inainte. Ei, pina la urma, la una dintre probe am venit mai bine pregatit si l-am convins. E ceva mai special, pentru ca povestea din film e reala, l-am si cunoscut pe cel caruia i s-a intimplat totul (trebuia sa joace si el un rolisor in film) si am fost foarte atent la el. E fascinant ca si semanam foarte mult la ochi, la expresivitate.
ELLE: Deci te-ai documentat chiar de la sursa, cum s-ar spune…
A.V.: Am urmarit un personaj foarte interesant: un om calm, care nu reactioneaza obisnuit, care are un soi de blindete, dar care-si iubeste foarte mult sotia si care merge pina-n pinzele albe pentru asta. A fost foarte important pentru mine si mi-am pus toata energia in rol.
ELLE: Am inteles ca esti un etern nemultumit in ceea ce priveste felul in care ti-a iesit un rol…
A.V.: Pai, daca m-as multumi, iti spun cinstit ca m-as lasa de meserie… Eu pur si simplu nu ma simt impacat ca as fi facut ceva extraordinar. si nici nu cred ca m-am intilnit real cu Rolul Meu. Mai am mult pina acolo si nu depinde de mine. Aici e partea grea a meseriei de actor, ca tot timpul asteapta…