Al Pacino, dezvăluiri inedite în noua sa carte de memorii „Sonny Boy”. Cum a ajuns actorul la faliment

„Când am terminat de filmat Nașul, eram în faliment”, mărturisește Al Pacino în noua sa carte de memorii, Sonny Boy.

În noua sa carte de memorii, Sonny Boy, Al pacino vorbește sincer despre obstacolele întâmpinate pe parcursul carierei sale, dezvăluind că, deși era unul dintre cei mai cunoscuți actori de la Hollywood, se confrunta cu dificultăți financiare. Chiar dacă filmul Nașul i-a adus notorietate, acesta nu s-a tradus și în câștiguri pe măsură. Potrivit mai multor surse citate de Page Six, actorul a primit doar 35.000 de dolari pentru celebra peliculă.

„Când am terminat de filmat Nașul, eram în faliment. Nu că aș fi avut vreodată bani, dar acum datoram bani”, scrie Al Pacino. „Managerul și agenții mei și-au luat partea din salariul meu, în timp ce eu trebuia să trăiesc din suportul lui Jill Clayburgh.”

Deși a câștigat mai mult cu Nașul II din 1974 și și mai mult cu Scarface din 1983, actorul recunoaște că nu a știut cum să își gestioneze finanțele. În plus, nu a avut multe oportunități de muncă, realizând doar cinci filme în anii ’80.

„Aveam vreo nouăzeci de mii de dolari în bancă și atât', scrie actorul în vârstă de 84 de ani. „Aveam un stil de viață. Aveam casa mea la țară, la care nu voiam să renunț. Cheltuiam, dar nu câștigam; dădeam, dar nu aduceam. Aș putea spune că am fost păcălit. Aș putea da vina pe contabilii mei. Aș putea da vina pe [managera mea] Mary Bregman, care m-a băgat într-un fel de adăpost fiscal care a mers prost. Aș putea da vina pe mine, dar atunci ar trebui să îmi asum responsabilitatea pentru propriile acțiuni.”

Pacino povestește apoi că s-a dus împreună cu iubita lui de atunci, Diane Keaton, la avocatul său pentru a discuta despre situația sa financiară precară. Actrița a explodat brusc și a strigat la avocatul lui Pacino: „Știți cine este el?”.

Când avocatul a început să răspundă, Keaton a intervenit din nou: „Da, o să-mi spui, ‘Oh, este un artist.’ Nu. Este un idiot. Este un ignorant”, a continuat ea. „Când vine vorba de asta, trebuie să ai grijă de el.”

Pacino scrie că Diane avea dreptate. „Nu înțelegeam cum funcționează banii. La fel cum nu înțelegeam cum funcționează o carieră. Era o limbă pe care pur și simplu nu o vorbeam.”

Keaton l-a încurajat pe Pacino să revină pe marele ecran, iar primul său proiect a fost Sea of Love.
Conform Page Six, Pacino mărturisește că nu a câștigat atât de mulți bani din film pentru că nu avea „un procent corespunzător. Știau că fusesem în afaceri timp de patru ani, așa că nu au fost nevoiți să-mi facă o ofertă atât de bună.”

Actorul a decis apoi să reia rolul lui Michael Corleone în Nașul: Partea III, care a fost lansat în 1990.

„Alegerea nu putea fi mai ușoară,” scrie el. „Eram în faliment. Francis [Ford Coppola, regizorul] era în faliment. Amândoi aveam nevoie de bani.”

Potrivit Page Six, Pacino s-a mutat în Los Angeles pentru a fi mai aproape de gemenii săi, Anton și Olivia, acum în vârstă de 23 de ani, pe care îi are cu fosta sa parteneră, Beverly D’Angelo.

Cu toate acestea, actorul recunoaște că „stilul meu de viață mă costa o avere. Echipa mea creștea, iar eu aveam grijă de două case, apartamentele mele și un birou, și susțineam gospodăriile copiilor mei. Cheltuiam trei sau patru sute de mii de dolari pe lună, ceea ce este o sumă considerabilă.”

Conform Page Six, în 2011, Pacino a început să aibă suspiciuni cu privire la contabilul său. Actorul cheltuise mult pe o vacanță în familie în Europa, dar când s-a întors în LA, a descoperit că avea mai mulți bani decât înainte, ceea ce i s-a părut ciudat. „Știam că ceva nu este în regulă”, a recunoscut el, înainte de a afla că contabilul era, într-adevăr, corupt. Acesta a fost, în cele din urmă, găsit vinovat de conducerea unui sistem Ponzi și a fost arestat.

În scurt timp, Pacino a ajuns din nou în faliment. „Aveam 50 de milioane de dolari și apoi nu mai aveam nimic”, scrie el în cartea sa de memorii. „Aveam proprietăți, dar nu aveam bani…”

Actorul din Serpico enumeră unele dintre cheltuielile sale: plata pentru 16 mașini, 23 de telefoane mobile și un peisagist care câștiga „400.000 de dolari pe an, iar, atenție, asta era pentru peisagistica unei case în care nici măcar nu locuiam. Nici măcar nu-mi semnam cecurile — contabilul le semna și eu doar le aprobam.”

Pacino avea peste 70 de ani și „zilele mari de plată cu care eram obișnuit nu mai veneau.” Așa că a început să-și facă un buget și să lucreze mai mult. Și-a vândut una dintre case, a făcut reclame pentru televiziunea australiană și a început să țină seminarii.

Pacino mărturisește că unele dintre proiectele sale mai recente au fost realizate pur și simplu pentru bani și că nu erau „foarte bune. „Jack and Jill a fost primul film pe care l-am făcut după ce mi-am pierdut banii. Ca să fiu sincer, l-am făcut pentru că nu aveam nimic altceva. Adam Sandler m-a vrut și m-au plătit bine pentru asta… Îl iubesc pe Adam, a fost minunat să lucrez cu el și a devenit un bun prieten.”

„De asemenea, am ajuns să fac unele filme foarte proaste, care nu vor fi menționate, doar pentru bani, când fondurile mele au devenit foarte scăzute. Și, într-un fel, știam că sunt proaste, dar m-am convins că pot să le fac cumva să devină mediocre.”

Câștigătorul premiului Oscar recunoaște că trebuie să se gândească foarte serios la moștenirea sa. „Asta înseamnă că trebuie să cer sfaturi de la oameni care sunt mult mai deștepți decât min”', scrie el.

Pacino subliniază că Scarface a fost cel mai profitabil rol al său și continuă să-i aducă venituri. „Până în ziua de azi, este încă cel mai mare film pe care l-am făcut vreodată. Drepturile de autor mă susțin în continuare. Aș putea trăi din asta, dacă aș trăi ca o persoană normală”, adaugă el, potrivit Page Six.