Ce faci atunci cind esti la apogeul carierei tale de model? Iti iei doi ani liberi si te apuci de actorie… daca esti Agyness Deyn, bineinteles! Alice Wignall a intilnit o supernova din lumea modei.
La inceput este greu sa-ti dai seama ce ar trebui sa crezi despre decizia lui Agyness Deyn de a trece de la modelling la actorie. Oare ar fi gresit sa admit ca am simtit o umbra de dezamagire? Nu numai pentru ca ea este unul dintre acele modele care au iesit din rind, devenind o adevarata vedeta in lumea modei – un brand ea insasi, o femeie care nu numai ca prezinta stiluri, ci le si creeaza, care aduce acestei industrii viata si amuzament – dar… model-transformat-in-actrita? Agyness? Agy a noastra – acea persoana cool, vesela si cu picioarele pe pamint – vrea sa joace in filme, in scene din acelea stinjenitoare, care implica bikini? Spuneti-mi, va rog, ca lucrurile nu stau asa!
Din fericire, chiar nu stau asa! Da, isi doreste sa joace in filme, dar n-are de gind sa-si foloseasca farmecul fizic (coiful blond si atitudinea „mi se rupe de tot!' sint atit de impresionante incit uneori chiar uiti ca ai in fata ta o frumusete in adevaratul sens al cuvintului, cu tenul luminos, cu ochi stralucitori si oase perfecte) ca sa reuseasca in acest domeniu. Iar primul ei rol important intr-un film – in Pusher, care va fi lansat la inceputul anului viitor – chiar nu se limiteaza la ambalaj. „N-am mers la auditii, pentru ca-mi doresc ca lucrurile astea sa curga de la sine. Nu vreau sa dau lovitura. Vreau sa gasesc proiecte de care pur si simplu sa ma indragostesc. Asa ca, pentru acest film, m-am inregistrat si am trimis caseta, sperind la un rol mic. Iar a doua zi m-a sunat chiar regizorul si mi-a zis ceva de genul: «Ai putea sa dai o proba pentru Flo?.» Iar Flo este principalul personaj feminin. Si da, am obtinut rolul.'
Pare vag sceptica in legatura cu asta. „Cind am inceput filmarile, regizorul Louis Prieto mi-a spus: «Stii ca habar n-aveam ca esti model sau ca esti celebra?.» Louis este spaniol, iar acesta este primul lui film in engleza. M-am bucurat mult sa aud asta, pentru ca m-am simtit ca si cum as fi cistigat ceva. Am obtinut acest rol prin forte proprii!'
Bineinteles, este prea devreme sa ne pronuntam cum va fi primit filmul, dar nu putem pune la indoiala sinceritatea ambitiei ei. Desi pare un pic curios ca tocmai actoria a atras-o pe Agyness. N-a fost niciodata genul de model cameleonic, care-si schimba stilul in fiecare sezon sau a carei personalitate adevarata se pierde intr-o rotatie constanta de look-uri. Dimpotriva: dintotdeauna a fost pur si simplu ea insasi. N-a dat niciodata impresia ca doreste sa se ascunda sub o fatada. In 2007, atunci cind cariera ei s-a lansat cu puterea si stralucirea unei supernove, lumea modei parea pur si simplu cucerita de aceasta fata din Lancashire, jumate-laliie, jumate-superba; nu s-a pus nici un moment problema ca ea sa se potriveasca in aceasta lume: pur si simplu parea ca a existat dintotdeauna un gol in forma lui Agyness care astepta sa fie umplut. Iar faptul ca-si doreste sa-si petreaca timpul ascunzindu-se in spatele diverselor personaje pare sa nu se potriveasca cu cariera ei de pina acum.
Dar multe lucruri care au legatura cu Agyness par sa nu se potriveasca cu ideea pe care ne-am format-o despre ea. Este o fata care vorbeste cu un puternic accent de Lancashire si care, inainte de a fi descoperita, a lucrat intr-un magazin „fish and chips'; totusi, are discursul unei tinere ambitioase din California (este entuziasmata si vrea „sa invete si sa evolueze'; incearca sa scoata ce e mai bun din ea „in acest moment'; isi doreste „sa aiba puterea de a se decide'). La nivel declarativ, pare sa nu aiba pretentii de vedeta, dar este evident ca a capatat pe parcurs anumite apucaturi din lumea modei: micul ei dejun consta dintr-un shake cu proteine; ma intreaba daca as vrea niste apa de nuca de cocos. (Iar la aceasta intrebare trebuie sa recunosc cinstit ca habar n-am sa-i raspund, pentru ca n-am mai baut in viata mea asa ceva. Asa ca, in locul ei, imi ofera niste apa minerala cu citeva felii de lamiie verde din propriul frigider.)
Dar atunci cind stam de vorba pe terasa de pe acoperisul apartamentului ei din Brooklyn, este evident ca – desi noi nu sintem – ea este gata s-o lase in urma pe vechea Agyness Deyn, fata din vecini care, intimplator, este si top-model. Orice a fost acel ceva care a facut-o sa iasa in evidenta (infatisarea, charisma), i-a si confiscat imaginea la un moment dat. Iar acum, la 28 de ani, Agyness vrea sa se elibereze. „Cred ca toate persoanele, nu doar modelele, ajung la o anumita virsta cind isi pun intrebarea: «Cine naiba sint cu adevarat?!». Cred ca modelling-ul, chiar daca am fost eu si n-a fost nimic contrafacut la mijloc, i-a determinat pe oameni sa spuna: «OK, deci asta esti TU!». Iar eu ma gindeam: «Deci asta SINT eu?». Eu nu eram doar atit. Insemn mult mai mult ca persoana.'
Ceea ce ar putea explica de ce – in culmea gloriei – a decis pur si simplu sa puna punct. „In urma cu doi ani, am decis ca vreau sa cobor din acest tren si sa hotarasc ce-mi doresc cu adevarat. Pur si simplu nu-mi dadeam seama unde se termina modelul Agyness si unde incepeam eu ca persoana. Eram atit de prinsa in mrejele acelei vieti si atit de ocupata tot timpul, incit mi se parea ca fac asta de secole! Imi pierdusem sensul!'
Ceea ce e curios la aceasta decizie este nu numai ca a preferat sa renunte la acel tip de succes la care anumite modele doar indraznesc sa viseze (Agyness nu este numai o celebritate din lumea modei; este o celebritate… celebra!), dar a facut asta dupa ce, asa cum ea insasi recunoaste, s-a luptat sa ajunga acolo! „Nu stiu daca eram constienta de aceasta lupta la acel moment, dar uitindu-ma inapoi, imi dau seama ca eram foarte ambitioasa. Imi placea sa fac modelling, dar nu era deloc usor. M-am luptat mult pina am ajuns sa pozez pentru Steven Meisel. Ma duceam la toate saptaminile modei si mi se intimpla sa nu primesc nici macar un job, sa nu particip la nici o prezentare. Esti respins de multe ori in meseria asta, dar trebuie sa mergi inainte. Cred ca atitudinea asta de «Mergi inainte, orice ar fi!» este cea care m-a adus aici!'
De fapt, modelling-ul nici macar n-a facut parte din planurile ei. Legenda spune ca Agyness era la cumparaturi in Londra cu prietenul ei cel mai bun, Henry Holland, atunci cind a fost descoperita. Dar ideea i-a suris pe loc! „Imi placea totul: era vorba de creativitate, era ceva ce nu mai experimentasem niciodata. O noua lume, atit de fascinanta!'
Si atunci oare ce a deteminat-o sa-si paraseasca dragostea? Insista ca asta nu e nicidecum sfirsitul. „N-am o atitudine de genul: «OK, acum sint actrita si n-am sa mai fiu model niciodata-n viata!». Pentru ca asta ar fi o atitudine nebuneasca.' Dar e de remarcat ca vorbeste despre cariera ei de model mai ales la timpul trecut. Poate ca asta se datoreaza pur si simplu faptului ca si-a descoperit adevarata pasiune – dupa cum spune, vrea sa faca actorie „toata viata' – dar, daca citesti printre rinduri, descoperi ca, in acest moment, lui Agyness cariera de model nu-i mai este suficienta.
Evita sa raspunda direct la intrebarea daca modelling-ul este o chestie grea pentru ea. Pe de-o parte, imi sugereaza ca e dificil sa fii respins. „Daca merg la un casting si nu sint ceea ce se cauta in acel moment, nu obtin acel job', imi spune. „Nu e intotdeauna o chestie personala.' Apoi admite ca asta poate fi o experienta dura. Nu-i place sa recunoasca faptul ca lucrurile astea o deranjeaza, dar incearca sa-si schimbe aceasta pornire. E gata, in schimb, sa admita ca, uneori, un refuz poate s-o raneasca. „Ma gindesc: «Oh, ma cam deranjeaza asta». Inainte imi spuneam: «Mergi mai departe, mergi mai departe!».'
Ca sa nu mai vorbim de socul de a fi in virful lumii cind nu-ti doresti neaparat asta. „A fost o nebunie. Sa vii din Manchester si dintr-o data sa te confrunti cu acel sentiment de stinjeneala…' Actoria, mai mult decit modelling-ul, a facut-o sa-l depaseasca. Se entuziasmeaza atunci cind imi povesteste cum a invatat sa danseze pentru Pusher. „Pentru ca toata viata am fost o baietoasa, acea parte din mine – pornirea de a fi sexy – n-a fost niciodata o optiune. Sint intotdeauna stingace daca sint pusa in situatia de a purta tocuri si de a arata hot!'
Totusi, stilul ei punk, necizelat, care intotdeauna a parut ca vorbeste pentru ea, i s-a potrivit de minune. Atit de mult incit ceea ce cindva era privit ca un stil alternativ a devenit, datorita lui Agyness, mainstream. Recunoaste ca a fost o intorsatura ciudata a lucrurilor, dar adauga: „Imi place chestia asta! Primesc multe scrisori de la fete. La inceput, aveam o reactie de genul: «Cine? Eu? Pe bune?». Dar acum, cind primesc o scrisoare de la cineva care-mi spune: «Multumesc! Datorita tie m-am ras in cap!» sau «Ma faci sa ma simt mai putin ciudata!»… cred ca asta inseamna o influenta pozitiva.'
Nu in ultimul rind asupra ei insesi. „Am din ce in ce mai mult sentimentul ca e suficient. Chiar si in relatii. Sint singura de cit timp? De doi ani? Si ma simt de parca as descoperi in sfirsit cine sint cu adevarat, ce-mi place, ce fel de relatii imi doresc, ce fel de prietenii imi doresc si ce fel de munca imi place sa fac. Daca te simti confortabil cu tine insati, cind vine vorba de toate aceste lucruri, nu cauti in afara ta ca sa-ti gasesti implinirea. Nu vreau sa umplu aceste lipsuri cu o alta persoana.'
Si daca tot a venit vorba de acest capitol, s-a intilnit cu citiva tineri destul de celebri, printre care multi muzicieni – Josh Hubbard, Albert Hammond Jr., Miles Kane, Alex Greenwald –, dar intotdeauna a avut parte de relatii normale: intilnesti un barbat care-ti place, iesi cu el. Iar planurile ei de viitor sint cam la fel de firesti. „Imi doresc foarte mult ca, intr-o zi, sa am un loc al meu caruia sa-i spun acasa. Plus un sot si niste copii.'
Pentru Agyness, in acest moment acasa este undeva intre Los Angeles, New York si Londra. Dar, dupa cum marturiseste: „De curind, mi s-a facut dor de casa, de prieteni, de familie si mi-am dat seama ca toate aceste lucruri reprezinta o parte foarte importanta din viata mea. Adica sa-i am linga mine pe toti cei la care tin cu adevarat.' Ai putea spune ca incearca sa stea conectata – sau poate sa se reconecteze – la ceea ce simte ca e important. In plus, se ocupa si de activitati de caritate in Africa. „Am fost cu Oxfam sa vad unde ajung banii pe care ii stringem. Iar de curind am ajuns si in Africa de Sud, cu Redcap – o organizatie care se ocupa cu infiintarea bibliotecilor in scoli. N-am fost niciodata o persoana prea materialista, dar cind te intorci dintr-o astfel de calatorie esti total schimbat. Totul trebuie sa aiba un sens si un scop. Cred ca a existat un moment in viata mea cind, daca vedeam o pereche de cizme care-mi placeau, imi ziceam: «Poate ar trebui sa mi le cumpar in toate culorile disponibile!». Dar acum imi cumpar doar acele lucruri de care chiar ma indragostesc. Bineinteles ca nu m-am transformat dintr-o data in calugarita, pur si simplu am ajuns sa apreciez tot ceea ce am.'
Dar chiar daca vorbeste despre dorinta de a se stabiliza intr-un fel si despre nevoia de a invata sa traiasca cu mai putin, Agyness isi pregateste urmatoarea aventura: e lacoma sa dobindeasca experienta! Uitati-va la CV-ul ei si ati putea crede ca le-a facut pe toate! Cind, de fapt, este doar la inceputul adevaratei povesti! Aceea pe care o scrie ea insasi. Poate ca nu-si va mai egala victoriile dobindite in cariera de model, dar nu asta conteaza acum. Caci ambitia nu se rezuma doar la atit pentru Agyness.
In vreme ce acoperisurile cladirilor din Brooklyn stralucesc pe fundalul fierbinte al cerului din spatele ei, Agyness imi spune onest si cu toata convingerea: „Pur si simplu vreau sa traiesc. Doar atit: sa traiesc!'.