Ce facem? Le luam cadou o excursie la Viena?' „Nu, mai bine in Islanda, ca s-a ieftinit.' „In Islanda e frig, mai bine le luam un proiector si un mixer.' „Eu le dau un plic. Sa-si ia ei ce vor.' „Serios? Daca se simt prost cind primesc plicul?' „Treaba lor! Da ce, in Islanda nu pot sa se simta prost?'
Daca ati fost macar o data la o nunta, ar fi trebuit sa va fi familiarizat cu aceste discutii si ar trebui sa stiti cit este de greu sa iei o decizie in privinta cadourilor. Eu, una, am trecut prin cel putin 123 de aniversari ale prietenilor apropiati (fara sa-i pun la socoteala si pe cei de la gradinita), am amintiri relativ proaspete de la 15 nunti, trei petreceri de divort si sapte botezuri si am fost nevoita de fiecare data sa ma ocup de aceasta problema delicata.
Uneori am avut succes, alteori am provocat dezastre, dar important este ca am acumulat experienta si ca nimeni nu imi poate reprosa ca acum scriu acest articol in necunostinta de cauza. (Intuitia imi spune ca viata mea de pina acum a fost numai un antrenament pentru ceea ce urmeaza: o mare parte dintre cei despre care va ziceam ca si-au serbat ziua de cel putin 123 de ori inca nu s-au casatorit, dar au de gind s-o faca. Asa ca la viitorul numar din ELLE Mariaj voi avea si mai multa experienta si ma voi vaita si mai tare!) Va voi impartasi cite ceva din experientele mele, in speranta ca mirii si miresele viitoare vor intelege mai bine ca nu este deloc usor sa fii invitat la o nunta.
Cioburile aduc noroc
Prima dintre prietenele mele care s-a maritat a proclamat mindra ca la nunta ei cadourile sint optionale. Ecologista convinsa, a spus ca nu are nevoie de obiecte care sa-i paraziteze casa, asa ca nu asteapta cadouri decit de la cei care tin neaparat sa-i daruiasca ceva util si cit mai putin daunator mediului. Proaspatul ei sot a aprobat-o si a sugerat pragmatic ca cei care vin fara cadouri ar putea sa contribuie macar un pic la organizarea nuntii.
Urmarea, destul de previzibila, a fost ca au primit zeci de cadouri absolut inutile si oribile si ca nu au gasit nici macar un voluntar care sa se ofere sa aduca ciorba de potroace de la restaurant pe poiana (in cazul in care va intrebati de unde a aparut aceasta poiana in discutie, va rog sa reciti rindul in care spuneam ca mireasa era ecologista). Spre dimineata, sub influenta sampaniei bio consumate un pic in exces, eu si prietena mea mireasa ne-am hotarit sa facem un top al celor mai oribile cadouri.
Am ris in hohote pentru ca locurile unu, doi si trei au fost cistigate de acelasi serviciu de cafea primit in trei exemplare. Am facut un schimb de priviri complice si am inceput sa spargem una cite una farfurioarele cu vinisoare aurii si cescutele antipatice. Pe masura ce apocalipsa serviciilor de cafea se extindea sub forma de farfurii si cesti sparte pe podea, noi ne imbratisam si ne confirmam reciproc ca cioburile chiar aduc noroc. Asta pina cind din usa cabanei s-a auzit un „Vaaai!'.
Evident, erau rudele bine intentionate care venisera sa se asigure ca un serviciu de cafea intra la categoria cadourilor ecologice, pentru ca aceasta formulare ii pusese rau de tot in incurcatura. Nu stiu ce s-a intimplat mai departe pentru ca am plecat brusc sa ma ocup de ciorba de potroace, dar va pot spune ca prietena mea si sotul ei au o casnicie fericita. Cu rudele cu pricina nu au mai vorbit vreo trei ani si, chiar daca in prezent au reluat relatiile, nu au niciodata curaj sa ii intrebe daca nu vor o cafea.
Calatorii in jurul lumii
In urma cu mai putin de un an am refuzat cu incapatinare sa ma prezint la nunta unui amic cu un plic in geanta. Prietenilor comuni care m-au sfatuit ca plicul este cea mai buna solutie le-am spus ca sa dai bani cadou la nunta este un obicei pierdut prin folclorul românesc sau ca cel putin asa vreau eu sa fie. Am sustinut lungi teorii conform carora sa ma duc pe la bancomat inainte de nunta mi se pare sub orice demnitate si ca echivaleaza cu o lipsa de inspiratie si cu o lipsa acuta de interes real pentru fericirea mirilor.
Page: 1 2