În Vrancea, Baroul, Inspectoratul Școlar & Coaliția pentru Familie încurajează discriminarea, se opun conferinței Women Talk

O conferință despre egalitate de gen și women empowerment, Women Talk, organizată la Focșani de o elevă, este ținta atacurilor din partea Baroului Vrancea, a Ateneului Popular, a Inspectoratului Școlar și, deloc suprinzător, a Coaliției pentru Familie și a Asociației Părinți pentru Ora de Religie.

Editorial de Ioana Ulmeanu

În Focșani, județul Vrancea, o elevă a organizat, împreună cu colegii ei, Women Talk, o conferință care, conform paginii oficiale de Facebook, avea ca scop women empowerment și educarea tinerilor vrânceni despre rolurile de gen.'

Programată să aibă loc sâmbătă, 24 februarie, la Ateneul Popular Pastia din localitate, conferința destinată liceenilor vorbea despre egalitate de gen: Cu siguranță aspirăm cu toții la un viitor în care societatea va trăi conform unor principii bazate pe egalitate – acest lucru nu se va întâmpla niciodată dacă nu tratăm femeile așa cum merită să fie tratate.' (fragment din descrierea oficială a evenimentului).

Toate bune, până ce Women Talk a ales să își dezvăluie invitații. Și și-a ales cu atenție invitații: Deoarece women empowerment este un domeniu vast, noi am ales să invităm oameni care reprezintă diverse comunități, precum cea romă, LGBT, femei în politică și femei care activează în sporturi considerate de către societate a fi ale bărbaților.'

Aici a apărut problema care i-a făcut pe reprezentanții Ateneului Popular să refuze, în cele din urmă, ca evenimentul să aibă loc în spațiul destinat inițial, astfel încât conferința a fost mutată, din instituția publică de cultură, într-un hotel local.

Aceeași problemă i-a speriat și pe membrii Baroului Vrancea, care au trimis o adresă mai multor instituții din județ, printre care se număra și Inspectoratul Școlar Județean, exprimându-și îngrijorarea cu privire la eveniment. Scrisoarea, publicată de publicația Știri de Focșani, spune:

În calitatea noastră de persoane implicate în actul de justiție exercitat pe plan local… Văzând creșterea numărului de dosare în care sunt implicați minori, pe fondul vieții sociale, dar și – cel mai adesea – a lipsei unei ordini firești în viața copiilor.

luând act din presa locală de faptul că se organizează – sub titulatura largă a combaterii discriminării, violenței împotriva femeilor, rolurilor stereotipe de gen (adică femeia și bărbatul, nestereotipe fiind cele transgen) – implementarea, în spații publice din oraș, asupra minorilor din județul Vrancea de către activiști de gen a unor acțiuni ce țin de identitatea sexuală/de gen a copiilor, activități ce se încearcă a fi conexe educației școlare.

față de disp. art. 2 alin. 2 din Legea 51/1995 privind profesia de avocat și art. 2 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, potrivit cu care misiunea profesiei noastre în comunitate este aceea de a promova și apăra drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului,

vă rugăm să asigurați respectarea articolului 29 alin. 6 din Constituția României, potrivit cu care părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri educația copiilor minori, ale articolului 14 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor potrivit propriilor convingeri religioase, filosofice și pedagogice.'

Cu alte cuvinte, Baroul vrâncean a fost atât de îngrijorat de posibilitatea că minorii vrânceni vor da piept cu realitatea – adică cu existența persoanelor transgender, care are doar parțial legătură cu scopul conferinței Women Talk și se rezuma, în fapt, la un singur invitat al evenimentului – încât membrii săi s-au sesizat din oficiu și au alertat alte autorități, invocând misiunea lor de a promova și apăra drepturile omului', chiar în timp ce le puneau la îndoială.

De asemenea, Baroul Vrancea a găsit și cheia creșterii numărului de dosare în care sunt implicați minori în județ, și anume lipsa unei ordini firești în viața copiilor', pe care ține să o comunice altor instituții într-o adresă oficială.

Dar avocații din Vrancea nu au fost consultați înainte de trimiterea acestei adrese. Elena Anghelescu, avocată și membră a Baroului, scria pe contul personal de Facebook, cu puțin timp înainte de începerea evenimentului: „În calitatea mea de membru al Baroului Vrancea, vreau să fie clar că opinia exprimată în adresa cu pricina NU exprimă și punctul meu de vedere și mă dezic categoric de această acțiune. Am aflat de transmiterea acestei adrese din presă și mai mulți membri ai Baroului Vrancea mi-au confirmat că nu au fost consultați în legătură cu acest demers.”

Firul evenimentelor este mai complicat de atât. Conform unui articol publicat recent pe Casa Jurnalistului de Venera Dimulescu, speaker la evenimentul Women Talk, care documentează de un an fenomenul revenge porn și avea să le vorbească elevilor chiar despre acest subiect, Ateneul Popular a anulat evenimentul după ce a primit plângeri din partea unor membri și susținători ai organizației Coaliția pentru Familie. („Eu nu admit în Ateneu să se discute despre homosexualitate, despre lesbianism, despre transghender', a spus directorul Valentin Gheorghiță, contactat telefonic de Casa Jurnalistului). Asta în vreme ce Ateneul permite discuțiile organizate de Coaliția pentru Familie, prin intermediul platformei Împreună – chiar a găzduit una cu puțin timp în urmă.

În același timp, conform articolului menționat, decanul baroului a declarat că s-a consultat, înainte de a trimite adresa cu pricina, cu Ana-Corina Săcrieru, avocat în cadrul Baroului Vrancea și purtătoare de cuvânt a Coaliției pentru Familie. Sesizarea Baroului a ajuns, prin intermediul Inspectoratului Școlar, la toate liceele din Vrancea. Sesizări privind Women Talk au ajuns la Inspectorat și de la un membru PNL și consilier județean, Cristi Irimia, care se proclamă jurnalist și scrie în Vrancea Media, dar și de la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.

Oana Băluță, activistă feministă, invitată ca speaker la evenimentul Women Talk, spune:
Pentru mine e inacceptabil să încerci să colonizezi un eveniment. Cei care l-au organizat sunt elevi de liceu care vor să aducă informații de drepturile omului, drepturile femeilor, despre egalitatea de gen, nondiscriminare, elevi supuși unor presiuni incredibile exercitate de adulți organizați și bine așezați instituțional în acest oraș și nu numai.

Am aflat de când am ajuns că persoane de la Coaliția pentru Familie sunt în sală. Mă așteptam să fie, i-am văzut și la alte întâlniri, țin minte cum, în 2012, când participam la o dezbatere publică în Parlament despre un proiect care urma să afecteze drepturile sexuale și ale reproducerii, mai multe persoane au scos pancarte și ne-au pus mulaje cu fetuși în față. Ce vreau să spun, judecând și după evenimentele de la MȚR, unde au blocat difuzarea unui film, este că știu că sunt vocali și agresivi verbal.'

Sus: fragment din prezentarea Oanei Băluță

La finalul speech-ului, chiar când încheiam sesiunea de întrebări și răspunsuri, un jurnalist politician (n. red. Cristi Irimia), membru în Consiliul Județean și membru PNL, care s-a prezentat ca jurnalist, a intervenit, dar nu ca să pună o întrebare, ci ca să relativizeze informațiile privind violența asupra femeilor și datele prezentate, să chestioneze faptul că am discutat despre educația sexuală, să ne explice cum stereotipurile de gen au un fundament fiindcă femeile sunt mai frumoase decât bărbații, să manipuleze discursiv o sugestie morală, respectiv că le-am spus elevilor să nu voteze politicieni misogini când vor avea drepturi politice ș.a.

L-am invitat de mai multe ori să pună întrebarea; deși a continuat să explice ceea ce îi depășea vizibil expertiza, l-am invitat, totuși, în față să facem schimb de roluri și să își expună opinia. I-am comunicat ferm că nu accept să fiu pusă în postura de a justifica alegerea subiectelor pe care le-am abordat. Puteam să tăiem bilete de teatru în acele momente. Am avut Powerpoint, există, așadar, o dovadă materială a discursului. Au intervenit și elevii și părinții în sală, profesori.  A avut o cameră de filmat în brațe, nu știu dacă a filmat, nu mi-a cerut permisiunea. A plecat după schimbul de replici. Nu știu dacă au mai rămas în sală persoane de la CpF.' La final, Oana Băluță a ținut să îmi mai spună încă o dată că elevii care au participat la eveniment au fost minunați.

Sus: fragment din prezentarea Oanei Băluță

L-am sunat pe Patrick Brăila, regizor și activist pentru drepturile persoanelor transgender, speaker la evenimentul Women Talk, care a vorbit despre identitatea sa de gen acolo, într-un discurs spontan emoționant, singurul care a fost transmis live pe Facebook, întâmpinat cu aplauze de participanți. El spune că: În primul rând a fost copleșitor cum s-au descurcat și cum au făcut față organizatorii. Asta e highlight-ul acestei experiențe. Le sunt recunoscător pentru implicarea și reacția lor. A fost onorant pentru mine să stau în fața acestor adolescenți și să le vorbesc atât de deschis și onest.'

Tot după încheierea evenimentului, Venera Dimulescu mi-a povestit felul în care a simțit ea derularea conferinței. Vorbind despre prezența lui Cristi Irimia, politicianul jurnalist: A venit la mine cum m-a văzut că am intrat și mi-a ținut lecții de deontologie. A stat la prima parte, dar a plecat la pauză, că se luaseră adolescenții de el. După intervenția lui la discursul Oanei Băluță, și părinții au avut o reacție foarte mișto. O mamă i-a spus ‘las-o în pace, că eu vreau ca copilul meu să fie educat de ea.’ Și în pauză o adolescentă i-a zis: ‘sunt o viitoare femeie, vreau să primesc educație sexuală’. În cele din urmă, un băiat i-a spus că, dacă deranjează conferința, o să cheme Poliția. Cred că a venit și pentru că a aflat că am început să sun, să mă interesez.'

Venera Dimulescu le-a vorbit liceenilor despre revenge porn, despre articolul pe care l-a scris pe această temă, despre cum a ajuns să prindă drag de jurnalism, despre felul în care a fost ea însăși victimă și despre „cum m-ar fi ajutat să am și eu aceste informații când aveam 15 ani. Sunt minunați adolescenții, sunt informați și nu vor să se lase intimidați. O întreagă echipă, și fete, și băieți, chiar s-au unit să facă treaba asta de capul lor, deși mi-au povestit că și profesorul de religie de la liceul fetelor care au organizat a încercat să îi intimideze.”

Venera Dimulescu mi-a povestit cum invitații la evenimentul Women Talk au fost sunați, cu trei zile înainte de data stabilită a conferinței, de una dintre organizatoare, și anunțați că nu se mai ține conferința, după refuzul celor de la Ateneu. A început să cerceteze și a găsit o pistă la Inspectoratul Școlar, unde veniseră sesizările privind evenimentul. A început să dea telefoane și în scurt timp toate indiciile despre cei care încercau să împiedice conferința arătau spre Coaliția pentru Familie. „Am aflat că toți erau implicați în Coaliție, inclusiv jurnalistul-consilier.” Mergând pe acest fir, a ajuns să publice, chiar în timpul conferinței, înainte de discursul lui Patrick Brăila, articolul de pe Casa Jurnalistului.

La final, îmi povestea seara, obosită după o zi cu emoții, evenimentul s-a simțit ca un triumf. „Una dintre eleve a venit cu un tort făcut, pentru noi, de mama ei, cu un mesaj. O profesoară mi-a spus că discutase la clasă, cu elevii, articolul meu despre revenge porn. Câteva fete m-au îmbrățișat – o îmbrățișare caldă și simplă.”

Sus: Tortul primit de invitații la conferință la finalul evenimentului Women Talk

Irina Novac, eleva care a coordonat evenimentul, mi-a povestit cum a pornit totul. „Anul trecut am fost în SUA, printr-un program de burse al Departamentului de Stat. Acolo, am avut opțional de feminism și o oră care era obligatorie, unde am studiat pentru un semestru istoria feminismului. Această experiență mi-a deschis ochii și în acel moment am realizat cu câte probleme se confruntă femeile în comunitatea mea. Și nimeni nu făcea nimic în legătură cu asta – doar rol de observator. Așa că am spus că ar trebui să fiu eu acea persoana nebună. Și am fost. Conferința Women Talk a fost un succes, din punctul meu de vedere. În ciuda tuturor răutăților spuse, și tuturor oamenilor și asociațiilor care au încercat să se impună și să ne oprească, noi am continuat. Și nu ne-am oprit – niciodată.”

Irina are 18 ani și o hotărâre care pare să promită doar lucruri bune pentru ea și pentru cei din jurul ei. „Am avut ocazia să lucrez cu niște oameni extraordinari, de la care am învățat multe.”, mi-a mai zis. „Văzând suportul tuturor acestor oameni, fie adolescenți, profesori, părinți, speakeri sau persoane pe care nu le cunosc, mi-am dat seama că nimic nu ne poate opri din a ne atinge obiectivul. Așa că formulez aceste mulțumiri public: vă mulțumim pentru toată încrederea acordată. Funcționăm datorita vouă. Semnat: Echipa Women Talk (adică 10 adolescenți cu idei nebune).”, mi-a scris într-un mesaj.

Revista ELLE a solicitat în scris poziții oficiale de la Baroul Vrancea, Ateneul Popular Pastia și Inspectoratul Școlar Județean Vrancea privind poziționarea lor față de conferința Women Talk. La data primirii răspunsurilor, ele vor fi publicate aici.

UPDATE: Mai jos, răspunsul decanului Baroului Vrancea.