ELLE: Ati comunicat de curand o pozitie oficiala legata de recunoasterea legala a casatoriilor gay si a parteneriatelor civile intre persoane de acelasi sex (si prima de acest fel venita din partea unei organizatii dedicate comunitatii LGBT din Romania) in saptamana Pride-ului. Are lucrul acesta o semnificatie simbolica?
Vlad Viski: Asociatia MozaiQ a iesit, intr-adevar, cu un comunicat prin care cere legalizarea casatoriilor gay si a parteneriatelor civile. Consideram ca si cuplurile gay trebuie sa se bucure de drepturi egale cu restul cetatenilor. Evident ca are o semnificatie simbolica, pentru ca Pride-ul este cel mai important eveniment anual al comunitatii LGBT, in care avem vizibilitate, in care clamam spatiul public, un coming out colectiv, o asumare publica a cauzei LGBT. Comunitatea iese si spune, curajos, ca egalitatea nu se negociaza si ca statul trebuie sa isi asume un rol proactiv in protejarea minoritatilor.
ELLE: Care e in acest moment pozitia statului fata de comunitate?
Vlad Viski: Pozitia statului roman a evoluat de la oprimare efectiva, sistemica, legala, la o ignorare a comunitatii LGBT. Proiectele de lege privind parteneriatele civile au fost respinse de Parlament, legislatia trans este o rusine, nu avem o strategie nationala pentru HIV/SIDA. Cu o singura exceptie, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, care sanctioneaza tot mai des homofobia.
ELLE: Cum a ajuns MozaiQ la o astfel de poziție?
Vlad Viski: Intreg procesul a fost unul extrem de democratic. Organizatia noastra a organizat doua referendumuri in randul membrilor, am avut dezbateri, am cantarit extrem de bine argumentele pro si contra, ne-am gandit la strategii, am avut pozitii extrem de bine argumentate, ne-am si contrazis, am ascultat semnale din partea multor oameni din comunitate, dincolo de membrii MozaiQ. De mai bine de o luna are loc aceasta dezbatere.
ELLE: Pozitionarea voastra fata de aceasta tema vine la putin timp dupa ce o coalitie formata din mai multe ONG-uri a cerut revizuirea Constitutiei în sensul specificarii ca „Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie', un detaliu legislativ care ar putea sa ingreuneze obtinerea unor viitoare drepturi pentru persoanele LGBT. Ce rol a avut intreaga poveste a modificarii Constitutiei (strangerea celor 3 milioane de semnaturi, declaratiile venite din partea Curtii Constitutionale, un potential referendum) in decizia voastra?
Vlad Viski: Eu cred ca a avut un rol hotarator, a activat multi oameni, a enervat multi oameni, putem spune ca a si radicalizat o parte a comunitatii (aici include si aliatii), s-a creat un val de solidaritate extraordinar. Imediat dupa depunerea semnaturilor la Senat, acele camioane cu semnaturi, MozaiQ a initiat o scrisoare deschisa semnata de 1000 de personalitati publice, care mai apoi a adunat inca 11.000 de semnaturi. Momentele acestea de tensiune, de atac asupra comunitatii sunt cruciale, pentru ca ajuta in construirea si consolidarea comunitatii, se atrag aliati. In acelasi timp cred ca initiativa Coalitiei a dat un imbold comunitatii, sa ceara fara frica drepturi egale.
ELLE: De fapt, cum a primit comunitatea aceasta poveste?
Vlad Viski: A fost un soc, evident. Noi urmaream de ceva vreme oricum, inca din ianuarie, cum se adunau semnaturi, cum Coalitia pentru Familie anunta pe toate canalele ca s-au strans 1 milion, 2 milioane, 3 milioane de semnaturi. E, totusi incredibil, in judete cum ar fi Ialomita sau Bistrita Nasaud, peste 50% din cetatenii cu drept de vot au semnat petitia. E un precedent periculos. Am vorbit mai devreme despre solidarizare, despre consolidarea comunitatii, insa exista si reversul medaliei. Am avut si semnale de frica din comunitate, oameni care s-au simtit depasiti de situatie, au fost determinati sa se ascunda si mai adanc in dulap, care au mai multa grija pe strada, care nu vin la Marsul Diversitatii de teama sigurantei. Imagineaza-ti cum se simt tinerii LGBT din afara Bucurestiului, din orasele mai mici. Unii au asistat neputinciosi in timp ce parintii lor injurau homosexualii’ si semnau cu bucurie petitia Coalitiei pentru Familie.
ELLE: Si, in aceste conditii, care e starea comunitatii azi? Care sunt problemele cu care se confrunta? Care sunt victoriile pe care poate conta ca sa mearga mai departe?
Vlad Viski: Eu unul sunt optimist. Avem o comunitate emergenta, avem artisti queer, avem persoane publice care sprijina comunitatea, tematica trans este din ce in ce mai des abordata in scena alternativa, se formeaza grupuri noi, si sociale, si politice. Cu toate acestea sunt enorm de multe probleme ce tin de saracie, consecinta a discriminarii sistemice, educatia sexuala lipseste cu desavarsire, accesul la servicii medicale este restrictionat, sunt probleme si cu accesul pe piata muncii. Uite, sa iti dau un exemplu, noi avem legislatie anti-discriminare care interzice angajatorului sa concedieze pe cineva pe baza orientarii sexuale. Cum implementezi legea, totusi? Am avut cazuri de oameni care au venit catre noi si ne-au spus ca au fost concediati dupa ce s-a aflat in fabrica, in atelier, in companie de orientarea lor sexuala. Alt caz, persoana trans care vrea sa inceapa tranzitia, nu avem psihiatri, endocrinologi, procesul este infernal si umilitor.
ELLE: De ce este nevoie de recunoasterea legala a familiilor formate din cupluri de acelasi sex?
Vlad Viski: In primul rand vorbim de drepturi. De la mostenire la adoptie, creditare comuna, chestiuni de partaj, cuplurilor formate din persoane de acelasi sex le sunt toate refuzate. Conform unui studiu online al FRA – Agentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale, la care am avut peste 1000 de participanti din Romania, astazi 25% din persoanele LGBT din Romania sunt intr-un cuplu. Mai apoi, cred ca e vorba si de simbolistica. Prin legalizarea casatoriilor gay si a parteneriatelor, statul roman ar trimite un semnal intregii societati ca nu e OK sa discriminezi persoanele LGBT, ca si aceste persoane sunt cetateni egali care merita respect.
ELLE: Care ar fi avantajele punctuale pe care le-ar obtine persoanele LGBT din recunoasterea legala a relatiilor lor?
Vlad Viski: Mandatarea sotului in chestiuni juridice, dreptul la partajul mostenirii, dreptul asupra locuintei familiei, bunurile comune, dreptul de a-si vizita partenerul si de a lua decizii in numele acestuia in cazul unor urgențe medicale sau dreptul la creditare comuna, lista de drepturi asociate casatoriei e lunga. Ce as vrea sa mentionez, pe langa drepturile punctuale, e faptul ca unul din principiile de baza al familiei a fost si este oficializarea iubirii dintre doi indivizi. Dincolo de chestiuni de natalitate, de ratiuni economice, casatoria e despre iubire. Iubirea egala pentru toti cetatenii.
ELLE: Romania este printre ultimele tari din UE care nu a recunoscut in vreun fel familiile LGBT. De ce se intampla asta?
Vlad Viski: Romania a fost una din ultimele 3 tari din Europa care a decriminalizat relatiile consensuale intre persoane de acelasi sex, in 2001. Daca ne uitam in jur, Cehia, Ungaria, Polonia, toate au facut acest lucru in anii 60-70. Asadar, vorbim de o interventie extrem de brutala a statului in viata privata a cetatenilor. Gandeste-te ca la noi in 1997 Mariana Cetiner a fost condamnata la inchisoare pentru lesbianism’, iar Amnesty International a declarat-o pe aceasta prizonier de constiinta’, primul astfel de caz pe baza orientarii sexuale. Asadar, cred ca Romania se afla la coada Europei cand vine vorba de protectia persoanelor LGBT dintr-o istorie a unei oprimari efective, dar sunt si alte motive: comunitate prea mica, prea putini oameni out (de inteles, evident, coming out-ul poate avea consecinte directe asupra vietii unui om), o Biserica Ortodoxa extrem de puternica, un mediu politic conservator, o functionare defectuoasa a institutiilor democratice.
ELLE: Tema parteneriatului civil a mai aparut pana acum, s-a dezbatut chiar si in comisiile din Parlament. Exista o modalitate prin care v-ati gandit sa puneti pe agenda Parlamentului, din nou, revendicarile voastre de azi?
Vlad Viski: Se poate lucra pe mai multe paliere. Uite, in Germania s-a ajuns la parteneriat civil dupa ce sute de cupluri gay au depus, in acelasi timp, in masa, cereri la starea civila pentru ca uniunile lor sa fie recunoscute. Cred ca se poate lucra si pe partea de lobby/advocacy, la Parlament, pe litigare strategica la Curtea Constitutionala, insa cred ca un element extrem de important este si presiunea publica. Trebuie sa convingem din ce in ce mai multi oameni de necesitatea acordarii de drepturi egale comunitatii LGBT. Partidele politice sunt si ele atente la schimbarile din societate si la semnalele externe. In acelasi timp cred ca trebuie sa ne permitem putin sa incepem sa credem si noi, comunitatea LGBT, in propria cauza, sa indraznim, fara teama, sa ne raliem in jurul unui tel comun.