Urzeala barbilor (de Marius Chivu)

Un studiu a facut recent ocolul Internetului semanand neliniste in unii si in altele. Recunosc, nici eu nu m-am simtit prea bine.

Stirea era formulata, in general, astfel: din cauza abundentei de barbati care, in numar tot mai mare in ultimii ani, si-au lasat parul facial in libertate, moda barbii si-a atins punctul de saturatie si se apropie de final. Studiul pe care se baza articolul, publicat de revista Biology Letters, fusese realizat de Universitatea New South Wales, care a folosit poze cu mai multi barbati purtand barbi de diferite marimi, de la cea de doua zile la cele foarte lungi, iar 1.500 de femei hetero si bisexuale au votat cele mai sexy look-uri impartindu-le pe categorii in functie de marime.

Rezultatele au indicat o preferinta (tot mai) scazuta pentru barbile (tot mai) mari, ceea ce in interpretarea studiului indica faptul ca femeile s-au obisnuit cu ceea ce acum cativa ani considerau un look masculin neobisnuit, deci atractiv.

Unul dintre cercetatori spunea ca, in general, un trend se intindea pana la o durata de treizeci de ani, dar, din cauza retelelor de socializare, acum trend-urile se epuizeaza mai repede si perioada de fascinatie nu dureaza mai mult de un deceniu. (De altfel, miscarea Movember, cea care ii incurajeaza pe barbati sa-si lase mustata sau barba sa creasca in luna noiembrie, a aparut in Australia in anul 2003, din ratiuni caritabile: pentru a strange fonduri necesare cercetarii bolilor mentale, a cancerului testicular si la prostata. Site-ul Movember a raportat, spre exemplu, ca in 2012 s-au strans, astfel, 147 de milioane de dolari.)

Oricum, rezumata, chestiunea suna astfel: frecventa a compromis sexyness-ul barbilor care, in general, sunt considerate cu atat mai atractive cu cat sunt mai rare. (Studiul mai indica ceva, un detaliu foarte important, trecut insa cu vederea, si anume faptul ca femeile sunt, de fapt, atrase de barba propriului partener si nu neaparat de barba oricarui barbat.)

Barba este asociata, in general, cu varsta, masculinitatea si puterea de dominare, dar popularitatea parului facial a cunoscut de-a lungul istoriei mai multe variatii. De pilda, perciunii erau elementul-cheie al look-ului de la 1850; douazeci si cinci de ani mai tarziu li se adaugase mustata, iar prima atestare a modei barbii dateaza din 1890, pentru ca mustata singura sa fie considerata sexy abia intre anii 1915-1920. Dar astfel de combinatii si alternari de perciuni-mustata-barba au fost la moda si in anii 60-70, in deceniile flower-power si disco.

Moda barbii in ultimii ani este insa direct legata de cei numiti hipsteri si se pare ca a aparut in New York. Nu ma puneti sa definesc termenul si, implicit, categoria socio-culturala pe care o denumeste; n-as fi in stare decat sa spun ca hipsterii sunt tinerii care se imbraca frumos si calaresc biciclete. Oricum, in ultima vreme se pare ca trend-ul barbii printre hipsteri a condus si la situatii extreme, una dintre acestea implicand chirurgia plastica. Hipsterii newyorkezi, din zone precum Williamsburg, Bushwick sau Park Slope, nemultumiti de calitatea si desimea propriului par facial, au apelat la transplanturi de barba, operatiile respective atingand costuri de pana la 8.500 de dolari. Plasticienii newyorkezi au confirmat faptul ca au ajuns sa faca pana la cinci transplanturi de barba saptamanal, procedura presupunand trans-plantarea de par, prelevat din cap si de pe piept, in pielea fetei cu ajutorul micro-inciziilor. Se pare ca cei mai multi cer sa aiba barba lui George Clooney.

Eu, personal, cred ca am o barba mai frumoasa decat a lui Clooney, oricum a mea e inca neagra, dar barba mea nu-si are radacinile in moda hipsterilor. (This is such a hipster thing to say! – ar spune unii). La inceputul anului 2011, pe cand nu vedeai prea multe barbi prin Bucuresti, nici macar prin cluburile unde se forma(se) generatia hipsterilor, ma pregateam sa plec intr-un trekking de o luna pe Himalaya impreuna cu un prieten din copilarie si fusesem sfatuit sa-mi las barba sa creasca din ratiuni practice: ma va proteja impotriva vantului si a soarelui foarte puternic reflectat de zapada de la 5.500 de metri altitudine; in plus, nu voi avea mereu la indemana apa calda ca sa ma barbieresc.

Amandoi ne-am lasat atunci barbi, dar odata intorsi de pe Himalaya, eu am mai pastrat barba o vreme. Mai intai din nostalgie, apoi din obisnuinta. Intre timp, mi s-a spus ca arat si mai batran, dar si mai tanar, parintii s-au suparat (au zis ca trag a doliu), frizerul de cartier crede in continuare ca sunt student la teologie, la aeroport mi s-a sugerat ca ar trebui sa-mi schimb pasaportul (in a carui fotografie n-am barba) si, fireste, am fost facut hipster. Mai mult din invidie, va dati seama.

Revenind la barbile altora, stiinta dovedeste ca acestea chiar ii fac pe barbati sa arate mai bine. Spre exemplu, barbosii sunt perceputi drept barbati cu calitati paterne, nu doar masculini, agresivi si pregatiti mai bine pentru supravietuirea in salbaticie. Dintre toate atributele masculinitatii, barba este oricum cea mai inofensiva: nu afecteaza pe nimeni. Si e ceva ce, barbat fiind, poti creste singur, fara costuri suplimentare.

Dincolo de stiinta si moda insa, ramane preferinta femeilor din jurul nostru. Asa ca, in numele meu si al prietenilor mei barbosi convinsi cu care ma intristasem intr-una din serile trecute la perspectiva ca in curand vom fi contrazisi de moda si renegati de societate, va intreb: ce facem, doamnelor & domnisoarelor, ne dam barbile jos?

Foto: Arhiva revistei ELLE

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK