Un pamint, mai multe raiuri, de Alex. Leo Serban

Acest fragment din Eugène Ionesco („Intre viata si vis) se refera la acei citiva ani din copilaria sa petrecuti in La Chapelle-Anthenaise, un satuc din Mayenne unde „timpul nu exista.

Cartea „Portretul scriitorului in secol/Eugène Ionesco 1909-1994 (ed. Huma­nitas) a fost scrisa de Marie-France Ionesco (fiica scriitorului) in replica la altele doua: „Ionesco in tara tatalui a Martei Petreu si „Cioran, Eliade, Ionesco: l’oubli du fascisme a Alexandrei Laignel-Lavastine.

Ca polemica, este usturatoare – desi autoarea reuseste, cel mai adesea, sa-si pastreze singele rece si sa prezinte, ca-ntr-un proces, „dovezile: faptele seci si marturiile tatalui. Gindita initial ca un interviu, cartea se citeste pe nerasuflate, iar juxtapunerea citatelor – care abolesc temporalitatea pentru a revela continuitatea – face ca imaginea unui Ionesco vulnerabil si profund sa se imprime viu si convingator.

Dincolo de acestea, insa, exista citeva amanunte din viata cotidiana (de pilda: Cioran privind la tv finala Cupei Davis intre Borg si Nastase – si tinind, fireste, cu Nastase!) care sint inestimabile. O carte necesara si emotionanta. Daca pentru Ionesco raiul a ramas unul singur, legat de copilarie, „Paradis se­rial – spectacolul conceput de Cosmin Manolescu la sala Rapsodia a Centrului Cultural European – promite „raiuri in serie…

Ce-i drept, paradisul (postmodern) e un pic mecanizat, un pic plasticat, dar jubilatia spectatorului este autentica! Trei capete de por­cusori, trei perechi de boxeri (cu stea­gurile SUA, UE si Romaniei), un filmulet de animatie (Matei E. Branea), karaoke live si… Phil Collins: Cosmin, Eduard Gabia si Mir­cea Ghinea reusesc un show surprinzator, inventiv, relaxat si jovial, de la care pleci intr-un picior. Paradisul (din care nu lipsesc nudurile!) n-a fost niciodata mai aproape!

Articol publicat in ELLE Iulie 2003
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK