Parafrazindu-l pe Claude Lelouch, putem spune, fara exagerare, ca trenciul este prima minune a lumii. A lumii modei masculine, bineinteles. De la Humphrey Bogart la Brad Pitt, de la Woody Allen la Alain Delon, marii cuceritori ai ecranului au ridicat trenciul la rang de James Bond al oricarui dulap care se respecta.
Daca Thomas Burberry ar fi intuit parcursul glorios al hainei create de el pentru trupele militare britanice, la inceputul secolului XX, s-ar fi autoproclamat, fara doar si poate, inventatorul secolului in materie de vestimentatie masculina. Trenciul a avut intotdeauna acel aspect jumatate sexy, jumatate invincibil, pe care maestrii ecranului l-au imortalizat magistral.
Ginditi-va la Yves Montand in filmul Cercul rosu al lui Jean-Pierre Melville! Infractorul perfect, seducator, care se plimba prin Place Vendome, imbracat cu un trenci impecabil si incaltat cu o pereche de pantofi de seara din lac, tinind in mina un toc de vioara in care ascunsese o pusca. Chimia dintre pericol si masculinitate, dintre inteligenta si savoir vivre asigura ecuatia perfecta a succesului. El, comunistul rebel, idealistul maniac, transformat intr-un infractor de succes, tributar sistemului capitalist. Trenciul insa nu a avut de suferit de pe urma acestor salturi spectaculoase. Din contra! Mai versatil decit orice alt articol vestimentar, a traversat istoria cu gratia unui Aston Martin de colectie.
Imediat dupa bomba cu explozie intirziata lansata de Burberry, conceptul a fost preluat de concurenta. Nume precum Mackintosh, Ramosport sau Barbour au incercat sa reinterpreteze trenciul, fara a cunoaste, insa, succesul repurtat de Burberry. Debutul cinematografic al trenciului a avut loc in 1933, o data cu aparitia lui Gary Cooper in Today we live. Euforia iscata in jurul acestei piese vestimentare strict masculine, adoptate in timp si de catre femei, nu s-a consumat nici in ziua de astazi.
Humphrey Bogart, in Casablanca, sau Michael Douglas, in Wall Street, au intretinut ideea conform careia trenciul este purtat de barbatii puternici si, evident, stilati. Cinematograful l-a ridicat la rangul de piesa-icon, care poate fi comparata in ziua de azi, conform lui Christopher Bailey, directorul artistic al casei Burberry, cu jeans-ul.
Un aspect interesant legat de versatilitatea uluitoare a trenciului este ca poate fi purtat de absolut orice categorie de barbati si ca poate descrie o multime de stiluri vestimentare. Nu vei da gres nici daca esti genul intelectual si il porti cu un costum din catifea reiata si papion, nici daca ai un aspect ceva mai dur si il combini cu o pereche de jeansi si niste bascheti uzati. Varianta ideala ramine cea clasica, in genul acela ravasitor, pur frantuzesc, promovat de Alain Delon.
Trenciul se simte cel mai bine impreuna cu o camasa relaxata si cu o pereche de pantaloni croiti impecabil, nu foarte lungi, cu vedere la glezna, amintind de moda anilor ‘60. Avind in vedere aerul pur cinematografic pe care il ai ori de cite ori porti un trenci, nu uita de accesoriile si aromele „preferate' de acesta. O camasa alba, cu gulere scurte, rotunjite, mirosul intim de tabac combinat cu colonia Guerlain preferata si manusile din piele pentru condus sint mai mult decit suficiente pentru a intretine aura de mister. Nu trebuie sa fii amator de filme noir pentru a intelege efectul de bumerang al trenciului. Trebuie doar sa il porti cu stil!
Maurice Munteanu