Mediată de tehnologie, înţelegerea jocurilor de influenţă dintre subtilele, dar puternice forţe din mediul înconjurător aduce umanităţii o libertate împovărătoare. În schimbul dependenţei sale de fenomenele naturii, ea primeşte puterea de a controla şi recrea natura într-o mai mare sau mai mică măsură; iar asta îi influenţează direcţia de evoluţie şi a ambientului său dincolo de ceea ce poate anticipa în mod raţional. În contextual actual al erei digitale, tehnologiile de informare şi comunicare generează ambiente digitalizate ce au capacitatea să modifice toate celelalte ecosisteme înscrise acestora. Variabile care au fost odată determinate de sistemele naturale pot fi digitizate şi simulate în viaţa reală de către oameni. Reţele de date comunică informaţii dintr-un ambient într-altul, astfel că bariera ce delimitează naturalul de artificial începe să se dizolve.
Expoziţia de faţă reconsideră metafora Copacului Vieţii’, un simbol sacru ce a oferit mai multor civilizaţii de-a lungul timpului un model în care armonia şi prosperitatea vieţii pe pământ se bazau pe echilibrarea interrelaţiilor dintre oameni şi toate celelalte forme de viaţă, forţe terestre şi cosmice. O livadă tehno-pozitivă de Copaci ai Vieţii Digitizate, Noua Imaginaţie Ambientală evocă un spaţiu conceptual aflat la confluenţa dintre ştiinţe naturale, design de interior, artă multimedia şi mitologie, în care ideea de cadru natural este reprezentată ca fiind un produs al contopirii indivizibile dintre sistemele tehnologice, biologice şi societale. Reflectând noua conştiinţă colectivă cu privire la pericolul catastrofal de a considera ambientul o resursă dedicată exclusiv speciei umane, atenţia este îndreptată asupra fenomenelor care contribuie la generarea condiţiilor optime mediului înconjurător. Artiştii şi designerii invitaţi în acest context reflectă asupra posibilelor inginerii ecologice ce se dezvoltă în urma digitizării interacţiunilor dintre diferite forme de viaţă, cu un focus asupra ecosistemelor non-umane ce contribuie la conservarea şi susţinerea mediului înconjurător.
Prin intermediul lucrărilor din expoziția Tree of Digital Life. New Environmental Imagining, fiecare artist contribuie la regândirea unor concepte precum peisaj, sustenabilitate şi artificialitate, articulând intersecţii semnificative între ecologie, tehnologie şi filosofie, natura non-umană, ambient şi istoria umanităţii. În această atmosferă, orizontul imaginaţiei se deschide dincolo de tradiţionala opoziţie dintre analog şi digital, organic şi tehnologic. Firul narativ dezvoltat prezintă o civilizaţia globală care găseşte echilibrul între conservarea principiilor naturii şi dezvoltarea sustenabilă a capitalului ambiental cu ajutorul noilor tehnologii.
Un atelier special de biodesign sustenabil, intitulat Culori Vii, va fi susţinut de Luisa Balaban în data de 11 octombrie cu ocazia Nopţii Albe a Galeriilor.
Expoziţia este deschisă publicului până pe data de 30 octombrie.
Thea Lazar este o artistă multimedia din Cluj-Napoca a cărei practică este interesată de circulaţia informaţiei în mediile virtuale şi impactul pe care aceste fluxuri îl au asupra societăţii. Ea foloseşte speculaţia sau alegoria ca instrumente teoretice prin care articulează digitizare a relaţiilor între diferite forme de viaţă. Thea Lazăr este co-fondatoarea spaţiului nomad de proiecte Aici Acolo.
Matei Dumitriu trăieşte şi lucrează în Bucureşti ca artist vizual preocupat de cultura digitală şi de felul în care experienţele în mediul online influenţează percepţia asupra lumilor interioare şi exterioare. Like my life depends on it, 2018, este prima sa expoziţie personală ce a avut loc la 10001 Arte, în cadrul căreia Matei a explorat relaţia dintre idealizarea corpului atleţilor şi iconografia creştină.
George Crîngaşu este un artist digital din Cluj-Napoca ce lucrează între Roma şi Viena ce abordardează mediul virtual ca studio nomad de artist. Apropierea şi editarea imaginilor găsite definesc modul în care acesta creează şi investighează posibilităţile oferite de digitizarea artefactelor cultural de către instituţii publice şi private, precum şi felul în care accesul online trasformă astăzi dinamicile de producţie culturală. O serie nouă de lucrări va fi prezentată de Galeria Horizont din Budapesta în cadrul târgului Parallel Vienna în perioada 24-29 septembrie 2019 ca un proiect statement colectiv.
Andreea Brăescu este artistă ceramistă şi designer de iluminare recunoscut pe plan internaţional care îmbină meşteşugul şi expresia artistică în efortul de a-şi împlini obiectivul de a sugera societăţii posibilitatea unei renaşteri în modul în care înţelegem natura şi armonia în relaţie cu ea. Inspirată de fenomene naturale, precum fototropismul sau înflorirea, ea creează sculpturi funcţionale organice în metale preţioase şi porţelan translucid, care aduc în balans tehnologia, designul şi arta. Constrastul sensibil între dinamica formelor sale modulare şi uşoarele imperfecţiuni ale zecilor şi sutelor de elemente ceramice realizate manual, care completează designul obiectelor sale, amintest de natură şi iregularităţile sale. În septembrie 2019 a fost premiată pentru cel mai bun design de iluminat al anului de Homes and Gardens Awards la Sommerset House din Londra, Marea Britanie.
Luisa Balaban este grafician, cercetătoare şi consultantă în dezvoltarea sustenabilă a industriei textile. În present ea dezvoltă biodesignuri sustenabile pe bază de microorganisme şi materie organică. Luisa a studiat Designul Sustenabil al Textilelor în cadrul Chelsea College of Arts, University of Arts din Londra şi Grafica la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.
Citește și:
Fata de aur: ce spune documentarul despre Andreea Răducan despre gimnastica din România
Foto: prin amabilitatea galeriei Halucinarium