Cannes 2017: Top of the Lake – Lectia de cinema

Pot spune puristii ce vor ei. Televiziunea si serialele au schimbat fata industriei cinematografice. Imi imaginez cu greu grimasa pe care ar fi facut-o acum zece ani un cineast caruia i-ai fi spus ca printre toate lungmetrajele prezentate la Cannes vor fi si seriale.

Uite, de exemplu, Jane Campion, regizoarea australiana care a luat Palme d’Or in 1993 cu „Pianul', ar fi suras. Nu cred ca s-ar fi strambat sau s-ar fi uitat de sus la ametitul care ar fi facut o astfel de predictie, pentru ca nu e genul ei. Suna un pic artificial? Nu e genul ei…

Cred ca un jurnalist poate sa-si permita sa spuna care e genul unui regizor, daca a petrecut sase ore intr-o sala cu el. Asta s-a intamplat azi. Am avut privilegiul sa vedem al doilea sezon din „Top of the Lake – China Girl', in avanpremiera, cu regizoarea Jane Campion si cu Elizabeth Moss, actrita principala, in sala.

Ca ne place sau nu, Netflix si HBO au daramat o gramada de mituri si au schimbat obiceiuri vechi de saptezeci de ani. La Cannes anul asta, fanii inversunati si insomniaci vor putea vedea doua seriale, „Top of the Lake' si…sezonul 3 din „Twin Peaks'. Da, da, Lynch is back si probabil ca daca sunt curajoasa o sa stau la coada vreo trei ore ca sa vad primele doua episoade.

Sa revenim la Top of the Lake. Despre primul sezon, un prieten cinefil imi spunea ca i s-a parut asa de greu de suportat, ca i-a fost rusine ca e om. Tocmai ce am vazut al doilea sezon, intr-o atmosfera incredibila. Sase ore de cinema, sase episoade. Sase lectii de cinema in care invatam ca nu e musai ca thriller-urile sa fie complet lipsite de umor.

Al doilea sezon „Top of the Lake', numit China Girl, isi pastreaza protagonista. Robin Griffin e o politista cu un zambet sumbru si un pic pierdut, al carui destin nu l-ar face nici pe marchizul de Sade sa viseze. OK, poate ca exagerez un pic. In primul sezon aflam ca Robin a fost violata in liceu de trei barbati si ca a ramas insarcinata. Ca a pastrat fetita, pe care a dat-o spre adoptie.

Daca spun ca nu a trecut nicio zi din viata ei in care nu s-a gandit la fata, pare un cliseu injust. Ori, nimic din serialul lui Jane Campion nu poate fi inclus in categoria cliseu. Nici povestea, cu prostituate thailandeze care devin si mame surogat. Nici personajele secundare, ale caror reactii sunt imprevizibile, periculoase sau amuzante. Protagonistii lui Campion scapa de stigmatul promiscuitatii si al mizeriei. Aproape toti. Alexander, alias Puss, peste cu aere intelectuale si boeme, filosof de strada e unul dintre cele mai nocive si mai insidioase personaje pe care le-am vazut in ultima vreme.

Si, pentru ca nimic nu e intamplator in cinema, e logodnicul fetei biologice a lui Robin. Primul sezon se desfasura in vaile misterioase ale Noii Zeelande. „China Girl' respira aerul salin al Australiei si pe cel un pic pretentios al lui Nicole Kidman, guest star al serialului, mama angoasata si intelectuala pedanta.

Asa e anul asta, mancam Nicole Kidman pe paine. Sigur, ea n-a venit la lansarea serialului. A fost doar la sedintele foto si pe scarile cu covor rosu. Dar e irelevant. Prezenta ei n-ar fi schimbat cu nimic calitatea serialului. Sau sentimentul incredibil pe care l-am avut la fiecare antract, cand constatam uluiti ca da, Jane Campion e inca in sala, si cum a promis la inceput, sta de vorba cu publicul, ii asculta reactiile.

Nu am voie sa scriu mai mult. Un serial politist se descopera. Plan cu plan, detaliu cu detaliu. Pentru ca si imaginea e impecabila in „Top of the Lake', si in primul, si in al doilea sezon.

Nu dau spoilere. Imaginati-va o valiza albastra, din care ies suvite de par negru, plutind in imensitatea oceanului. Restul e arta. Lasati valul sa va ia.