Sigur că nu este realist să crezi sau să speri că totul va fi roz pastelat în relația voastră. Trece perioada de început când vă vedeați perfecți și depuneați efort inconștient pentru a vă cuceri reciproc. Apoi a venit perioada de negociere în care era necesar să depuneți un efort conștient pentru a vă construi relația și a face gesturile necesare de reparare ori de câte ori intervenea o problemă. Imprevizibilul vieții mai adaugă și un grad suplimentar de dificultate, la fel și modurile voastre personale de a face față, construite în timp. Iar anumite interacțiuni sabotează relația și nu creează un cadru optim pentru a fi mai sudați în cuplu.
Despărțiri repetate
Uneori ai senzația că deții rolul principal într-o telenovelă în care el și ea se despart și se împacă de atâtea ori încât sincer ai pierdut șirul. Încrederea în partener și în relație sunt zdruncinate din plin, nu te mai simți în siguranță, importantă sau iubită. Planurile de viitor după împăcare? Ai mari rezerve în ceea ce privește un viitor în doi, chiar dacă ai acceptat să revii în relație. Asta pentru că istoricul vostru este destul de zgomotos la capitolul impredictibilitate.
Dominare și control
Celălalt dorește să fie totul ca el și se comportă foarte autoritar, ca și cum ești într-o instituție militară în care nu ai niciun cuvânt de zis, doar să primești ordine pe care să le execuți. Este deprivant, frustrant și vine la pachet cu un grad foarte mare de presiune. Ca și cum tu nu exiști, nevoile tale nu există.
Lipsa reciprocității
Partenerul solicită un grad de atenție foarte mare, să fii acolo să îi satisfaci fiecare cerere, să îl validezi, să îi oferi afecțiune, să fii disponibilă la cel mai mic gest al său. O vreme o faci cu plăcere, din iubire. Apoi vrei ca relația să nu aibă de suferit. Ulterior te supui deoarece te temi de certuri sau reacții de-ale sale de dezaprobare. În această dinamică tu nu te încarci de la el. Doar oferi, dar nu primești toate lucrurile acestea și din partea lui, ca să ai resurse de a-l alimenta emoțional. Te simți chiar folosită de la un punct încolo.
Critica
Nu doar că te toacă mărunt pentru detalii mici, dar le și amplifică până la jignire. Împreună cu critica se insinuează și superioritatea, aroganța, în care el este extraordinar și tu la genunchiul broaștei.
Împietrirea
V-ați certat, iar el parcă a devenit o stană de piatră care nu are emoții sau sentimente față de tine. E atât de rece încât parcă îngheață aerul de jur. Gradul său de detașare emoțională te rănește teribil.
Nu te înțelege
Da, poate că nu a avut experiența ta de viață sau nu a trăit ceva asemănător cu ce te supără pe tine la momentul respectiv. Cu toate astea, prin empatie te poți pune în locul celuilalt ca și cum ai fi el, și să îi înțelegi emoțiile, frica, suferința. Partenerul însă nu o face, și nu doar că nu te înțelege, ci îți spune și că exagerezi sau ești prea sensibilă.
A da vina
Ok, poate că își cere scuze, dar sincer nu citești pe fața lui regretul cu adevărat. Iar dacă mai sapi puțin prin discuții, vei vedea nu doar că nu își asumă responsabilitatea ci o plasează în exterior. El a acționat în felul x deoarece alții l-au influențat, situația a fost de așa natură, de parcă nu a existat alegerea lui proprie indiferent de context.
Citește și:
Motivele pentru care tu și partenerul nu luați decizii financiare mature
Foto: PR