Tipuri de comportamente toxice acceptate și validate social

Poate chiar și tu le treci cu vederea. Sunt comportamente toxice pentru tine sau ceilalți, unele chiar motiv (greșit) de laudă.

Câteodată ne lăsăm abuzați și ne abuzăm singuri fără să știm. Istoricul familial a creat un teren propice pentru asta, căci acceptăm și alegem familiarul fără ca el să fie sănătos. Știm să gestionăm ceea ce e cunoscut deja, deși nu e bine pentru noi. Dar ne descurcăm, noutatea și siguranța fiind (ironic) cele care ne pun probleme. Societatea în același timp furnizează o serie de modele disfuncționale, lăudate, validate, cu un impact negativ asupra vieții noastre.

Aroganța

Dacă se comportă arogant cu noi înseamnă că e valoros, prețios. Totuși aroganța ascunde un sentiment profund de lipsă de valoare și atunci individul se gonflează tocmai pentru a compensa asta. Arogantului nu îi pasă de ce simt ceilalți, dacă îi rănește, dacă devine lipsit de respect, ca atare empatia este redusă. Comportamentul tău arogant încearcă să te protejeze? Să nu fi rănită? Din păcate, tocmai aroganța este cea care va atrage vânătorii de trofee ce în final asta fac: rănesc.

Îndreptățirea

Mie mi se cuvine, sunt special, pentru mine nu există reguli, eu nu trebuie să mă supun lor. Ceilalți să depună efort, să vină către mine, eu sunt pe piedestal. Din nou empatia este inexistentă, la fel și gratitudinea.

Judecata

Nu este o simplă critică (oricum nocivă) sau bârfă. Judecata celorlalți pune persoana care o face într-o poziție superioară, se simte privilegiată și când face asta ea ignoră realitatea și faptele. E ca și cum condamni un nevinovat, deși toate dovezile indică faptul că nu el este autorul. Deoarece judecata se petrece prin filtrul personal extrem de poluat. Până la urmă nimeni nu deține adevărul absolut.

Disponibilitatea excesivă vs indisponibilitate

Atunci când te lași pe tine pe ultimul plan și ești oricând, oricum disponibil pentru ceilalți. Un autosacrificiu glorificat, văzut ca bunătate, generozitate, caracter excepțional. Da, poți fi foarte bun cu alții, mai puțin cu tine de care uiți. La polul opus, egocentrismul, paravanul unei vieți agitate și ocupate fac individul indisponibil nu doar pentru apropiați ci și pentru sine. Deconectarea este uriașă, la fel și rana emoțională din spate.

Dramatismul

Las-o în pace, știi cum e ea, mai dramatică. Acest dramatism face parte din farmecul ei. Sună cunoscut? Tot acest regal teatral este foarte epuizant și pentru cel care îl pune în act, și pentru cei din jur care îl primesc frontal. Iar abordarea matură a problemei este cât se poate de departe de scenă.

Negativismul…

… văzut ca o modalitate de a preveni răul. Nu discutăm despre îngrijorări funcționale, ci despre o lentilă colorată în nuanțe intense de gri. Asociată cu plângeri constante care pot clasa persoana ca fiind pretențioasă, de tipul high maintenance, pentru care trebuie să faci eforturi serioase ca să o mulțumești, să te ridici la nivelul ei.

Ranchiuna

Oamenii puternici și cu coloană vertebrală nu iartă, dacă o faci ești slab. Ei bine, dacă nu o faci de fapt te încarci emoțional cu o mulțime de trăiri negative și ajungi ca fără să vrei să trăiești ancorat în trecut, fără să îți poți duce viața mai departe.