Te deranjează teribil și ai senzația că nu avansați cu nimic în viață. Nu e leneș sau neimplicat, partenerul tău are teamă de schimbare.
Tu ești genul aventuros. Unii ar spune că te arunci cu capul înainte, dar tu știi că riscurile tale sunt cumva calculate. Faci o evaluare a ceea ce poți pierde sau câștiga, iar dacă nu încerci nici nu îți oferi șansa de a avea succes. Partenerul tău însă e diametral opus. Poate nici nu v-ați ales reciproc întâmplător. Căci prin rezervarea sa uneori te obligă să fii mai cerebrală, mai ponderată, când entuziasmul te împinge la decizii ce merită a fi analizate suplimentar. Însă atitudinea lui mai poate ascunde ceva: teama teribilă de schimbare.
Gândirea sa este preponderent negativă și conținutul este mult orientat către ghicirea viitorului și catastrofizare. Un potențial deznodământ la el este din start trist, dezastruos și are mai multe variante ale firului narativ, evident niciuna cu vreun gram de optimism. Se frământă enorm, nu doarme nopțile și e inclusiv pe tipologia panicardă, în care îi alertează, de cele mai multe ori inutil, și pe ceilalți.
Chiar și o veste bună îl face să dea câțiva pași în spate și să se întrebe unde e capcana. De asemenea consideră că orice lucru minunat va fi urmat imediat de unul tragic. Crede că și oamenii bine intenționați ascund ceva neplăcut.
Indiferent despre ce este vorba. O nouă tunsoare, un nou stil vestimentar, o nouă rută către casă, o nouă destinație de vacanță. Probabil că ați fost deja de cel puțin 3-4 ori în aceeași pensiune, stațiune de la malul mării, pe motiv că se simte extrem de bine acolo. Îl anxietează și ce e nou legat de el sau de persoanele apropiate lui.
… pe care nu o înțelegi câteodată. Același loc de muncă în legătură cu care se plânge constant, același șef care se poartă urât cu el, aceiași prieteni despre care spune că au glume răutăcioase la adresa lui. Îi este greu să își schimbe locul de muncă, cercul social sau chiar să își extindă cercul de cunoștințe. La petreceri poate sta destul de retras și discută doar cu cei pe care îi cunoaște foarte bine.
Se poate preda fricii de schimbare așa cum am văzut mai sus, sau la nivel inconștient se luptă cu ea și devine uneori exasperant de impulsiv. Adică se comportă împotriva fricii sale devenind instabil și fiindu-ți greu să te bazezi pe el.
E dificil să fii constant în disconfort pentru cea mai mică schimbare care apare în viața ta. Tensiunea musculară, încordarea se traduc ulterior și în oboseală fizică alături de cea psihică. Energia lui este redusă și pare mereu epuizat.
Pentru a evita schimbarea, ceea ce avem acum trebuie să fie perfect, tocmai pentru a nu dori altceva, variațiunea, mai mult. Perfecționismul implică presiune atât pe sine cât și pe restul familiei, iar greșelile nu sunt tolerate.
Foto: PR