Tim Hauser, Erin Dickins, Marty Nelson, Gene Pistilli si Pat Rosalia sunt cei care au pus bazele grupului The Manhattan Transfer la inceputul anilor `70, in New York, Tim Houser fiind singurul membru prezent si astazi in componenta trupei care a suferit mai multe schimbari de-a lungul timpului. Au inceput sa cante prin numeroase cluburi, sali de spectacole si cabaret, devenind in foarte scurt timp una dintre principalele atractii de muzica live ale New York-ului. A urmat debutul discografic cu un album onomim care avea sa le aduca membrilor trupei chiar mai mult succes decat s-ar fi asteptat. Dupa mai multe aparitii in emisiuni tv de varietati si divertisment, The Manhattan Transfer a fost invitata sa devina gazda propriulul show de televiziune, ce urma sa fie difuzat saptamanal pe CBS. Curand, si Europa avea sa fie cucerita de farmecul grupului american, urmatoarele doua albume, Coming Out si Pastiche, aducandu-le si primele pozitii de top in clasamentele europene, Chanson Damour fiind una dintre cele mai ascultate piese la radiourile din Marea Britanie si Franta.
In 1978 a avut loc ultima schimbare in componenta trupei, Tim Houser continuand sa scrie povestea The Manhatten Transfer alaturi de Janis Siegel, Cheryl Bentyne si Alan Paul. Extensions, primul album lansat in noua formula le-a adus celor patru membrii si primul premiu Grammy din cariera, pentru cea mai buna reprezentatie de fusion jazz cu piesa Birdland.
Acesta era doar inceputul, pentru ca un an mai tarziu, The Manhattan Transfer urma sa scrie istorie devenind prima trupa ce castiga doua premii Grammy la doua categorii diferite: „Best Pop Performance' pentru piesa Boy From New York City si „Best Jazz Performance' pentru Until I Met You (Corner Pocket), ambele fiind incluse pe cel de-al cincilea album de studio intitulat Mecca for Moderns.
The Manhattan Transfer a continuat sa stabileasca noi recorduri, primind de doua ori consecutiv Grammy-ul la categoria „Best Jazz Vocal Performance' cu piesele Route 66 si Why Not! A urmat albumul Vocalese pentru care grupul a primit nu mai putin de douasprezece nominalizari la premiile Grammy din 1985, fiind devansat la momentul respectiv doar de Michael Jackson cu Thriller. Stilul muzical al trupei evolua odata cu timpul, noi influente facandu-si loc in albumele sale care continuau sa uimeasca publicul de jazz: Brasil, The Offbeat of Avenues, Swing, The Spirit of St. Louis sau Vibrate. Cel mai recent material, The Chick Coreea Songbook este un tribut adus muzicianului american Chick Corea, el insusi fiind prezent pe una dintre piesele albumului intitulata Free Samba. De altfel, artistul nu este singurul care a colaborat cu membrii The Manhattan Transfer pentru acest material, acestora alaturandu-se si alti muzicieni celebrii precum Airto, Scott Kinsey, Gary Novack, Steve Hass, Alex Acuna, Jimmy Earl, John Benitez si Christian McBride.
Peste 25 de albume si nu mai putin de 12 premii Grammy sunt doar doua dintre reperele unei cariere impresionante pe care The Manhattan Transfer a construit-o in aproape patru decenii de muzica. Devenit unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale genului, The Manhattan Transfer a reusit sa-si construiasca in timp un renume care pe scena jazz-ului a reprezentat intotdeauna garantia unui spectacol fascinant, fiecare reprezentatie live fiind o veritiabila demonstratie de virtuizotate muzicala.
Toamna aceasta, si publicul roman va avea sansa sa descopere live, magia unui show The Manhattan Transfer, pe 11 noiembrie, la Sala Palatului. Biletele pentru acest eveniment pot fi achizitionate din reteaua magazinelor Diverta, magazinul Muzica, libraria Mihai Eminescu, Sala Palatului sau online, de pe www.myticket.ro sau din reteaua www.biletoo.ro, la mai multe categorii de pret, in functie de distanta fata de scena: 85, 105, 135, 165 si 205 de lei.