Pentru că te simți vinovată ai tendința să intri într-un carusel comportamental, care în final vă rănește pe amândoi. Când și de ce să te oprești.
Da, poți ajunge în cuplu în situații delicate în care să te simți vinovată. Pui nevoile celuilalt mai presus de nevoile tale, îți este teamă să nu-l rănești, să nu-l pierzi. Și fără să îți dai seama îi răspunzi într-un mod care crezi că e corect, dar în final deloc autentic, în acord cu ceea ce simți sau vrei de fapt. Te trădezi? Da, poți spune și așa. Iar sentimentul de frustrare poate crește în furie și va izbucni în alte contexte deoarece necesită a fi eliberat. Te controlezi și te cenzurezi din plin? Un alt impact este la nivel corporal. Se numește somatizare, când emoțiile se manifestă în corp și poți ajunge chiar să te îmbolnăvești.
Poate ești o persoană mai discretă, care ține mult la intimitatea sa. Ai ca prieteni sau urmăritori pe conturile de social media o mulțime de colaboratori, iar implicarea ta aici o vezi mai mult din perspectivă profesională. Nu ești cu adevărat convinsă în ceea ce îl privește, sau consideri că relația se trăiește în offline, nu în online. Iar el dorește să vă declarați relația la status, să posteze o mulțime de poze cu voi în diferite ipostaze. O face pentru că așa caută asigurare din partea ta, validare socială sau atenția celorlalți. Dacă pentru tine nu este în regulă o astfel de expunere e ok să nu o accepți, și să pui limitele necesare. Ori să negociați gradul expunerii.
Poate pentru partenerul tău principalul limbaj al iubirii este reprezentat de cuvinte. Așa că îți repetă constant că te iubește, iar dulcegăriile sunt la ordinea zilei. Le pune în act pentru că de fapt asta și-ar dori să primească el. Poate pentru tine iubirea se traduce prin atingeri, timp petrecut împreună, servicii sau daruri. Discutați despre ce este semnificativ pentru fiecare și când prea mult e prea mult. De exemplu atunci când alinturile simți că te infantilizează, serviciile te transformă în dependentă sau îți dau impresia că tu ești incapabilă și ai nevoie de mai multă autonomie.
… smulse forțat. În niciun caz nu ar trebui să răspunzi la un te iubesc în aceeași manieră, dacă sentimentul nu este real. E amăgire. Amăgirea ta, a lui, trăirea relației în minciună. Iar energia nu se mai duce în direcția construirii relației, ci în păstrarea aparențelor.
Dormiți unul la celălalt, iar partenerul deja ți-a cumpărat periuță de dinți, ți-a propus să îți lași la el cât mai multe haine, iar relația voastră să se îndrepte spre o nouă etapă, aceea a mutatului împreună. Un pas mare pe care dacă nu îl faci conștient, asumat, va avea repercursiuni semnificative. Dacă te-a invitat să-ți aduci lucrurile la el, nu înseamnă că ești obligată să întorci invitația. Sunteți la începutul poveștii voastre? Poate mai ai nevoie de timp ca să ajungi în acest punct. Relația voastră este una cu vechime? Ar fi util să analizezi ce te împiedică să duceți relația la nivelul următor…
Iar asta te sperie. Ați ieșit de câteva ori și abia îl cunoști pe el. Oare face asta pentru că își dorește prea mult o relație, oricare, sau s-a aprins prea mult în ceea ce te privește? Te raportezi realist la nivelul de relație în care vă aflați sau ai o teamă inconștientă de angajament care funcționează ca frâna de mână?
Foto: PR