Te simți respinsă când partenerul îți refuză ajutorul sau nu apelează niciodată la tine? Ce se întâmplă cu adevărat în mintea lui

Ai senzația că ești respinsă. Să fie în cea mai grea situație, partenerul nu vine către tine. De ce este vorba despre el și nu calitatea relației voastre.

Este frustrant și te gândești că este vorba despre tine. Te simți respinsă și dialogul tău interior se duce mult în această direcție. Îți zici că el nu te consideră suficient de bună, de capabilă, nu are încredere, relația nu e la un nivel înalt, iar scenariile acestea îți fac teribil de mult rău. Un fir narativ din care l-ai scos complet pe el și tumultul său interior. Căci motivul pentru care partenerul tău nu îți solicită ajutorul nu are legătură cu sentimentele pe care el le are pentru tine sau calitățile tale, ci cu luptele care se dau în sufletul lui, în funcție de istoricul său personal.

Eticheta bărbatului puternic

A auzit asta toată viața, de mic. Că el trebuie să fie puternic, bărbat, masculin, femeile sunt cele slabe și care își manifestă emoțiile. Un bărbat adevărat trebuie să le rezolve el pe toate. Așa că e înlănțuit în această masculinitate toxică încercând să își dovedească iar și iar bărbăția. Nu contează că tu nu crezi în acest construct tradițional.

Să nu îl privești cu milă

Dacă îți cere ajutorul automat tu nu îl vei mai respecta. Îl vei considera incapabil, nevoiaș, pe scurt se teme foarte tare să nu îți schimbi părerea despre el. Căci dacă se întâmplă asta atunci te pierde. Falsă, dar e frica lui.

Știe că are tendința…

… de a se culca pe o ureche, să fie manipulativ, să lase în responsabilitatea altora diverse probleme. Un stil pe care l-a pus în practică intens în trecut, un tipar pe care nu vrea să îl mai repete. Și precum un dependent, dacă îi simte din nou gustul se gândește că va ceda și va nărui tot ce a muncit până acum.

Nu știe că poate cere ajutorul

Din păcate istoria lui personală nu a fost una dintre cele fericite. Așa că s-a descurcat singur de foarte timpuriu. Nu știe cum e să primească ajutor și nici măcar nu îi trece prin cap că poate cere așa ceva, iar altă persoană va fi receptivă. E un supraviețuitor aflat continuu pe modul de luptă care l-a ajutat să facă față.

E un perfecționist

Exigențele pe care le are în raport cu sine sunt până la stele. O presiune enormă căreia îi face față prin perfecționism. Nici nu concepe să nu îi iasă ceva. Este foarte determinat, perseverent, dorește să își demonstreze mereu că el poate. În plus, îi place controlul și se enervează teribil când ceva nu mai este în sfera sa de control.

Datoria morală

E cu două tăișuri. E de datoria lui să te ajute pe tine, că acesta este modul în care el percepe cuplul și schimburile relaționale. E un salvator căruia îi place să salveze, nicicum să fie el salvat. Cum ar mai putea fi un cavaler strălucitor? Cealaltă față a monedei e mai puțin plăcută. Nu accept ajutor ca nici tu la rândul tău să nu mi-l ceri. Poți folosi asta împotriva mea, să rămân dator mă menține expus și pot fi rănit mai ușor.