Ai făcut-o de-a lungul timpului în legătură cu orice te-a supărat. Și prietenele o fac, poate și mama ta în relație cu tine, în copilărie, acum la maturitate, devenind în mod eronat confesorul ei. Nu e nimic neobișnuit să te plângi. Dai afară emoțiile negative, simți că te răcorești sufletește și parcă poți să o iei de la capăt sau să mergi înainte pe un drum care nu e chiar așa de împlinitor precum sperai. Cu toate astea, ceva ce pare bun are în același timp și rol sabotor dacă se menține doar starea de ventilare.
Consumi energia
Furia este un motor important pentru schimbare. Este atât de frustrant, trezește în tine atât de multă furie un comportament care te rănește sau un tipar comportamental, încât tocmai furia îți dă energia de a pune niște limite de care ai nevoie. De a cere celui pe care nu voiai să îl deranjezi sau îți era teamă să îl confrunți ca nu cumva să iasă din relație. Deci să te plângi e o descărcare ce apoi poate fi însoțită din nou de capitulare, de menținerea tiparelor tale comportamentale ce nu îți servesc nevoilor emoționale.
Crești încărcarea negativă
Ca atunci când bagi constant lemne pe foc, șirurile de gânduri negative, de predicții negative ale viitorului, ghicirea gândurilor partenerului, conceperea de scenarii negre te alimentează suplimentar. Erai deja supărată și dezamăgită, iar ca să fie tabloul complet mari șanse să începi să te critici și tu, să te rănești și tu suplimentar.
Nu vorbești cu cine trebuie
Problema nu e în relație cu prietena căreia îi povestești cum te enervează partenerul, ci în relație cu el. Deci deschizi discuția cu persoana nepotrivită, iar mesajul nu ajunge la el. Mai mult, începe o furtună de idei împreună cu prietena despre cum să faci mai mult, mai bine, cum să îți repari sau să îți salvezi relația. Dar ea vine cu opinia personală, cu ce ar avea ea nevoie. Ce ar avea nevoie partenerul e posibil să difere foarte mult. Iar repararea relației se face în doi, dar acei doi sunteți tu și partenerul, nu tu și prietena.
Nu exersați ce trebuie schimbat
Ce anume intră în conflict? Ce să schimbe fiecare astfel încât să găsiți modalități de gestionare sănătoase pentru relație și la nivel personal. Cum să vă schimbați modurile de a face față cu abordări mai adaptative? Nu aveți ocazia să exersați toate acestea deoarece te plângi chiar partenerului, cuiva apropiat, iar partenerul face la fel. Sunteți într-o buclă ce poate plasa inclusiv responsabilitatea rezolvării la celălalt. Pe principiul eu am dat tot afară, acum ocupă-te de unul singur.
Mesajul nu devine clar
Te plângi și plângi, povestești niște episoade foarte deranjante în care actorul principal este partenerul. Reflectorul este pe el și nu pe nevoile tale în relație cu el. Nu este pe ceea ce faci tu și de ce. Nu permite o întoarcere către sine, introspecție prețioasă ce să ofere răspunsuri utile tu despre și pentru tine.
Citește și:
Tipuri de aprecieri în cuplu care vă vor suda și mai mult relația
Foto: PR