Isi aminteste cu precizie fiecare gest, fiecare privire si fiecare cuvant pe care l-a rostit. Cu intonatia lui, cu locul lui exact in fraza. Felul in care a intins mana sa se joace cu bricheta care statea cuminte pe masa, doar ca sa aiba un pretext sa atinga un obiect de-al ei. Toate lucrurile astea mari si marunte despre care au vorbit, atatea ore in sir: carti, filme, prieteni comuni. Nu si-au dat seama cand a trecut timpul, iar acum trebuie sa plece. Isi strang mana, la o distanta respectuoasa unul de celalalt. Nici n-a mers 50 de metri ca ii e deja dor de el si spatiul asta care se tot aglomereaza intre ei o doare. E o suferinta pe care o resimte fizic. Ce sens au toate astea? Ce sens are sa continui sa traiesti departe de barbatul pe care il iubesti? O voce familiara o intrerupe din visat:
„Te-am intrebat ceva. Ce ai, esti bine?. Raspunde ceva politicoasa. Cine e omul asta din fotoliu? Barbatul pe care il vede intins in pat langa ea in fiecare dimineata de atatia ani si care a devenit o fantoma. Un corp strain, dar suficient de prezent ca sa o impiedice sa-si urmeze instinctul de a fugi spre cel de care se simte atrasa in mod magnetic. Pentru ca ea e femeie serioasa, e casatorita, are copii, un statut profesional de invidiat si o reputatie fara pata. Iar eticheta sociala spune ca nu trebuie sa iubim decat un singur om intr-o viata. Si ea a crezut mult timp ca e posibil sa fii monogama. Pana la el. La celalalt.
Ei vin de pe Marte, noi de pe Venus
Barbatii au o inclinatie naturala spre infidelitate, pe cand femeile sunt tovarase fidele, care pot iubi un singur om toata viata. Multa vreme, societatea a gasit scuze barbatilor care isi inselau sotiile, ca si cum simplul fapt de a avea un penis ar putea justifica infidelitatea. Sunt barbat, deci insel. Sunt femeie, deci trebuie sa fiu fidela. Cat de retrograd si de fals mai suna astazi, la ora Facebook-ului si a site-urilor de dating, postulatele astea, care diferentiaza simplist femeile de barbati! Ca si cum femeile n-ar avea dreptul sa aiba aceleasi pulsiuni ca barbatii. Ca si cum am putea sa ignoram impactul pe care l-a avut emanciparea femeilor in modularea comportamentelor sexuale.
„De-a lungul timpului, barbatii au avut cumva dreptul sa insele, comportament sustinut si explicat de multiple teorii biologice si evolutioniste. Femeile aveau copii de la mai multi barbati, care contribuiau la cresterea acestora. Diferenta intre sexe in ceea ce priveste infidelitatea a devenit din ce in ce mai mica, odata cu emanciparea femeilor si cu perioada de timp mai mare petrecuta impreuna la birou, in spatii private, in delegatii, cu relatiile pe Internet, site-uri de intalniri etc., mi-a explicat Mihaela Dumitru, medic specialist psihiatru si psihanalist. Intrebarea de la care am pornit nu e noua, fiecare dintre noi si-a pus-o macar o singura data. Este posibil sa iubim si sa-i fim fidele unui singur om toata viata? In regnul animal sunt extrem de putine specii monogame. De ce am face exceptie de la regula? Mai ales ca suntem singura specie ghidata de dorinta. Daca ne uitam la componenta pulsionala a dorintei, nu mi se pare ca ecuatia devine mai simpla. Dimpotriva. Daca din punct de vedere fiziologic, psihologic si antropologic totul ne separa de monogamie, de ce visam toate la o dragoste unica, ideala?
Jocul hormonilor
Femeile nu au mai putine inclinatii spre infidelitate decat barbatii. Cel putin nu din punct de vedere genetic si hormonal.
Intr-un studiu recent, dr. Brendan P. Zietsch, de la Universitatea din Queensland, Australia, a demonstrat legatura dintre dorinta de a insela si receptorii genetici a doi hormoni: ocitocina si vasopresina. Daca simplificam, ocitocina este hormonul dragostei si al fidelitatii. La polul opus, vasopresina este hormonul care stimuleaza relatiile sociale, empatia si atractia sexuala. Studiul a scos la iveala ca 40% din femeile care au participat la ancheta si care si-au inselat partenerii aveau o mutatie in gena receptorului de vasopresina. Mai exact, vasopresina a facut ca femeile sa-si insele partenerii. In cazul barbatilor, infidelitatea se poate explica prin dorinta de a fi cel mai puternic si deci de a avea cat mai multe partenere. Femeile care insala o fac sub influenta vasopresinei.
Descoperirea australianului ar putea distruge miturile care sustin ca barbatii au niste inclinatii fiziologice spre infidelitate. Imaginati-va ca am avea toate mutatia genetica a receptorului de vasopresina. Asta ar insemna ca, din punct de vedere genetic, femeile ar fi predispuse la poligamie. „Eu nu cred ca putem iubi un singur om toata viata. Din punct de vedere sexual, teoria asta nu poate sta in picioare. Suntem mereu atrase de oameni noi. E uman, e sanatos, e in legea naturii. Cand vine vorba de sex, de chimie, vocea ratiunii nu se mai aude, imi spune Carmen (37 de ani), celibatara.
Divergente
Diferentele dintre barbati si femei la capitolul fidelitate sunt prea importante ca sa poata fi explicate doar prin prisma seaca a stiintei. „Infidelitatea barbatilor se leaga cel mai adesea de dorinta de a vana, de gustul aventurii, al necunoscutului. De excitatia si adrenalina pe care acestea le presupun, si mai putin de o casatorie nefericita. Exista si situatii in care barbatii pot insela din cauza fricii de intimitate, de angajament. Femeile insala cel mai adesea din motive emotionale: casatorii nefericite, sentimente de singuratate, devalorizare, abandon etc., imi spune dr. Mihaela Dumitru. Ce cred barbatii despre analiza asta?
Toma, 35 de ani, este casatorit de zece ani si o iubeste ca un nebun pe sotia lui, pe care nu a inselat-o niciodata. Deocamdata. „Despre ce iubire vorbesti aici? Despre dragostea profunda pe care o port sotiei mele? Da, o s-o iubesc toata viata. Dar sigur ca o sa o insel la un moment dat. E inevitabil. Si ea stie. Sunt barbat, nu se poate altfel. Sincer, am avut o gramada de discutii cu prietenii mei si suntem cu totii de acord. Nici unul dintre noi nu crede ca o sa poata ramane fidel toata viata. Asta nu inseamna ca n-o iubesc pe sotia mea. Pentru un barbat, iubirea si sexul sunt doua lucruri diferite. Punctul de vedere al femeilor este mai nuantat. Desi e sceptica in ceea ce priveste monogamia, Diana (35 de ani), in cuplu de zece ani, recunoaste ca nu s-a simtit niciodata atrasa de un alt barbat decat cel de acasa. „Nu, nu mi s-a intamplat niciodata, n-am fost atrasa de nimeni. Acum, sa-ti spun daca o sa iubesc acelasi barbat toata viata, nu stiu. Cred ca sunt oameni care pot iubi o singura persoana toata viata, oameni care iubesc mai multe si oameni care n-or sa iubeasca niciodata pe nimeni.
Page: 1 2