Tăcerea e de aur? Da, chiar și într-un conflict în cuplu. Și nu se traduce prin subjugare, ci prin gestionarea situației din partea ta sănătoasă.
Tăcerea în timpul unui conflict nu înseamnă să capitulezi, să te lași dominată, să nu te mai aperi sau să nu-ți spui punctul de vedere. Uneori, în vâltoarea emoțiilor generate de ceartă poate fi dificil să te abții. Însă e o carte câștigătoare dacă scopul este rezolvarea problemei, nu cine are dreptate, cine țipă mai tare sau cine câștigă disputa.
Te cunoști iute de mânie, aprigă și spui cuvinte pe care apoi le regreți? Tăcerea înseamnă zero insulte sau remarci care mai rău pun paie pe foc. Chiar dacă limbajul trupului, mimica îți vor trăda dezaprobarea, cel puțin în felul acesta eviți să pui etichete jignitoare și să aveți un nou motiv de ceartă.
Felul în care tu te comporți când spiritele s-au încins poate fi un bun exemplu de modelare pentru partenerul tău de cuplu. În plus, cum poți cere un lucru fără ca tu la rândul tău să îl oferi? Inclusiv când vine vorba despre managementul de conflict.
Sau mai clar spus: taci ca să asculți cu scopul de a înțelege, nu de a riposta. Partenerul de cuplu nu îți este un dușman, ci un coechipier alături de care încerci să negociezi o cale optimă pentru amândoi, în acord cu nevoile emoționale ale ambilor. Pentru asta e nevoie de empatie, flexibilitate, o privire limpede asupra perspectivei sale. Care, culmea, uneori poate fi foarte similară cu a ta, doar că expusă deficitar.
Acest rol de observator îți ia presiunea de pe umeri. Căci ieși din etapa de luptă, unde tot corpul se încordează, iar mintea țipă pericol. Reușești să te conectezi mai bine la celălalt, dar și la tine. Ca atare ești mult mai prezentă la ce se discută acum. Fără să evadezi fără să vrei în scenarii de viitor apropiat, încercând să îi ghicești partenerului gândurile sau următoarea mișcare. De asemenea vei putea fi atentă și la ce se întâmplă în interiorul tău, procesând cele comunicate și felul în care se manifestă interlocutorul.
Tu cum te simți când ești constant întreruptă, cineva vorbește peste tine, nu te lasă să îți duci ideile până la capăt? Nevoia de a fi ascultat și nevoia de respect sunt două nevoi legitime a căror împlinire este benefică pentru relația de cuplu.
Atunci când taci celălalt se va simți inconștient obligat să continue cu prezentarea și mai amănunțită a argumentelor sale, încercând să te convingă sau să se facă înțeles. Îl lași să își dea silința, ori să scoată la iveală aspecte pe care poate le evită și el, din teama de a nu fi criticat sau respins. În final e o invitație la și mai multă vulnerabilitate care să permită conectarea.
Foto: PR