Traim zile interesante, in ultima vreme, cand unele sunt problemele care se discuta intre oamenii cu… stiti voi, constiinta civica, si cu totul altele sunt problemele care preocupa autoritatile statului. In vreme ce societatea civila incearca sa identifice si sa dea de capat unor probleme reale, parlamentarii si membrii Guvernului sunt, ca intotdeauna, foarte constiinciosi in a dezvolta la televizor planuri ce tin de ocuparea penitenciarelor si de conditiile in care traiesc detinutii.
In principiu, nu e nimic gresit in asta – desigur ca ne dorim o tara ca afara’, in care detinutii sa traiasca decent si sa aiba sanse reale la reabilitare. Fireste ca ne dorim sa aiba un trai usor. Probabil ca nici un om cu capul pe umeri nu isi doreste ca inchisorile sa fie, ca azi, niste gauri supraaglomerate. In acelasi timp, in contextul de azi, e complet nefiresc sa auzim, de ani deja, mai multe discursuri despre viata insalubra din inchisoare decat despre viata la fel de insalubra din spitale sau despre conditiile mizerabile din scoli, ca sa dau doar doua exemple.
Si aici se casca o neintelegere cat toate zilele intre oamenii simpli, ca noi, si cei care, teoretic, ne reprezinta interesele. La asta ma gandeam zilele trecute, vazand ca, la intrarea in vigoare a legii recursului compensatoriu, o multime de infractori au ajuns din nou in libertate.
Din nou, in principiu nu e nimic in neregula cu asta. Oamenii care au furat o paine si care sunt pedepsiti mai mult decat politicienii corupti care au deturnat miliarde nu au ce sa caute in inchisori si se pot reabilita mai bine prin alte metode. Doar ca legea recursului compensatoriu a eliberat, fara discernamant, oameni care au acumulat cate sase zile pentru fiecare 30 de zile executate.
Cand am aflat despre legea asta chiar discutam despre un posibil worst case scenario – ce ne facem daca un violator este eliberat si loveste din nou?
Cum se intampla in astfel de cazuri, un violator chiar a facut asta. Cel mai urat scenariu s-a intamplat. Conform Mediafax, avem acum un barbat de 33 de ani acuzat ca a violat si talharit o femeie dupa ce a fost eliberat.
„În fapt, s-a reţinut că în data de 22.10.2017, în intervalul orar 03.22-03.28, în timp ce se afla pe Calea Moşilor, nr.292, prin constrangere fizica şi morală, inculpatul G.F.M a întreţinut un raport sexual şi un act sexual oral cu persoana vătămată D.R., după care, prin ameninţarea cu acte de violenţă, i-a sustras acesteia din urma un telefon mobil şi suma de 50 de lei', arata un comunicat de presa al procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2.
Barbatul a fost condamnat in 2008 la zece ani de inchisoare cu executare pentru infractiunea de viol, iar acum a beneficiat de Legea 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii 254/2013. Iata mai jos articolul de lege care a condus la eliberarea acestui infractor:
Art. 551. – Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare
(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.
Victima a depus plangere la Politie, dar inca nu am auzit vreun parlamentar din Romania vorbind despre compensarea acestor victime – in mod evident afectate de compensarea conditiilor inumane din puscarii.
Conform Mediafax, in prima zi in care a intrat in vigoare Legea recursului compensatoriu, adica pe 19 octombrie, au fost eliberati 529 detinuti. Alti 3.349 detinuti au obtinut dreptul de a solicita eliberare conditionata.
Sigur ca nu toti vor recidiva, sigur ca unii au executat deja parti importante din pedepse si merita o a doua sansa. Dar sunt si cei care o vor face – care au facut-o deja. Iar asta vorbeste destul de clar si tare despre masurile luate de autoritati si despre motivele lor.
Sigur ca unii violatori se pot reabilita – la fel cum unii, iata, nu pot. Dar din toata aceasta sinistra intamplare ramane o victima, o trauma, si ne ramane tuturor gandul amar ca suntem condusi de niste oameni care fac legi doar pentru ei si ai lor. Pentru ca, sa nu ne mintim, ingrijorarile legislatorilor pentru conditiile precare din penitenciare nu se refera la amaratii care executa pedepse pentru (aproape) nimic, ci la eventualele pedepse care ii pasc pe ei. Legile care ar trebui sa ajute detinutii sunt, in fapt, legi facute in eventualitatea in care, prinsi cu mata in sac si cu sacii in caruta de diverse institutii, parlamentarii ar ajunge ei insisi in penitenciare. Situatie in care ar vrea sa scape cat mai repede, ca sa o poata lua de la capat.
Citeste si:
Dustin Hoffman, acuzat de hartuire sexuala
Foto: Shutterstock