Ca riscam, chiar, cu nasu-n „specializari', sa trecem pe linga iubire si fericire, blablabla. Cam asta – daca-mi amintesc bine – este „mesajul' cintecului.
Zilele trecute vedeam pe Utv un clip foarte simpatic al Alexandrei Ungureanu & Crush – „Nu exista foc care ma poate aprinde' cred ca se cheama piesa. Imi place Alexandra Ungureanu, imi plac si cei de la Crush, imi place si piesa. Sint multe formatii din muzica pop romaneasca pe care nu mi-ar fi rusine sa dansez intr-o discoteca (testul suprem de dansabilitate!).
N-am facut-o chiar in discoteci, dar am facut-o la party-uri private. Am dansat pe O-Zone (fireste!), pe Voltaj, pe Morandi, pe Activ, pe Class si pe Impuls. Iar acum, de cite ori prind piesa pe vreunul din posturile TV care transmit muzica, dansez singur in casa pe ultimul hit al lui DJ Project…
Credeti-ma pe mine, nu exista foc care sa nu ma poata aprinde! Sint curios din nimic, si nu fac nici un efort sa fiu. Fiindu-mi atit de naturala, ma mir – doar – ca aceasta binecuvintata curiozitate nu este mai larg impartasita. Oamenii par sa adoarma intre propriile rafturi de biblioteca, se-nchid in turnuri de specializare si trag obloanele. Fiecare e „pe felie', ceea ce e OK, dar putini se mai intereseaza si de ceea ce e in afara acestei „felii', ceea ce nu mai e OK. Mai mult: nu exista ceea ce as numi „transfer de know-how'.
Oamenii cool dintr-un domeniu habar n-au ce e cool in alt domeniu. Expertii unei meserii nu sar pirleazul cu prea mare gratie in alt domeniu. Si e normal sa nu te pricepi la toate. Dar nu e normal sa nu te intereseze totul!
Pe vremea studentiei mele, pe la-nceputul anilor ‘80, oamenii de cultura (muzicieni, plasticieni, scriitori, arhitecti…) se-ntilneau la Institutul de Arhitectura si vorbeau despre Interdisciplinaritate. Era un subiect la moda, atunci, dar asta nu explica de ce astazi nu mai este, sau atit de putin…
De aceea ii apreciez atit pe oameni cum este Tom Wilson, de exemplu, care se misca atit de natural in si intre mai multe domenii. Nu e vorba sa te „specializezi' (slava Domnului, exista destui specialisti in orice!), e vorba sa fii pe cit posibil egal disponibil fiecarei zone artistice, pentru ca in fiecare exista ceva interesant. Sa-i faci – daca poti – sa se cunoasca intre ei. Sa pui umarul la lansarea unora, chiar daca nu este stricta ta „specializare'. Cred ca este cea mai buna folosire a notorietatii pe care-o cunosc…
Nu cred ca speranta moare ultima. Eu sper sa fie curiozitatea.
Articol publicat in ELLE Noiembrie 2006