Sisterhood: patru fetițe au lansat primul imn feminist din România

Credeai că în România nu se face muzică cu un mesaj pozitiv pentru fetele foarte tinere? Sisterhood îți demonstrează că nu e nimic mai greșit. Află povestea lor și a primei piese a trupei, “Nu-i lăsa”.

Am aflat despre Sisterhood întâmplător, pe Facebook, chiar în preajma lansării primei lor piese, un imn feminist cum nu se poate mai potrivit pentru a fi cântat de patru fete extrem de tinere – unele dintre ele, care nici măcar nu au atins pubertatea.

Versurile melodiei – refrenul începe cu un promițător Nu-i lăsa să-ți spună cum să gândești, nu-i lăsa să-ți dicteze cine ești…' – vorbesc despre felul în care sunt crescute fetele în lumea de astăzi, dar și despre posibilitatea ca ele să gândească cu propiile minți și despre nevoia de a-și urma o cale pe care ele, și nu societatea, o consideră adecvată. Cu un clip înduioșător în care fiecare dintre cele patru membre ale trupei, pe rând, desființează stereotipuri de gen de care ne-am săturat toate, Nu-i lăsa' nu e neapărat hit, dar e cu siguranță o melodie necesară, mai cu seamă în peisajul muzical românesc de astăzi.

Așa încât, după ce am ciulit urechile cu atenție și mi-am dat seama că mi-aș fi dorit ca o astfel de melodie să fi existat și în perioada în care eram eu o copilă, am decis că trebuie să le cunosc mai bine pe cele patru fetițe îndrăznețe și să aflu ce le-a determinat să cânte despre felurile în care cred ele că ar trebui să își trăiască viețile. Așa că le-am contactat, și iată ce am aflat.

Trupa Sisterhood este alcătuită din Sara Pupăză, care tocmai ce a împlinit 9 ani, Maria Chicoș, de 13 ani, Maria Răducanu, de 10, și Ayana Ulan, de 13. Ayana a fost cea care mi-a scris că împreună ne-am adunat la inițiativa profesoarei noastre, Ioana Pînzariu, care a scris piesa inspirată fiind din ce comentam noi la cursuri și din personalitățile noastre. Toate patru ne cunoșteam deja de la concursuri și spectacole. Noi am vrut să cântăm muzica noastră, compusă special pentru noi și cu mesaje care vorbesc direct despre copiii zilelor noastre. Am participat la zeci de concursuri, poate sute. Avem trofee internaționale câștigate, dar am simțit nevoia să cântăm piese despre noi și pentru alți copii și tineri.'

Și asta au făcut. Sara spune că ea cântă de când se știe, urcând pentru prima oară pe scenă înainte de a împlini 3 ani, iar acum studiază pianul la Colegiul Național George Enescu. Nu se vede făcând altceva. În cei 6 ani de când cânt am câștigat premii naționale și internaționale la canto și la pian, am reușit să compun prima mea piesă pentru sora mea, Anastasia, și aștept să crească suficient de mare ca să pot face un duet cu ea.' Maria Chicoș visează să ajungă pe cele mai mari scene și, ca să își îndeplinească visul, pune la bătaie energie din plin care se amestecă, fără zgârcenie, cu foarte multă ambiție.' Și mai speră că, într-o bună zi, muzica să o ajute să își îndeplinească și celălalt vis – cel de a avea un adăpost pentru animale. Iar Maria Răducanu și-a propus să devină un artist complet – și are toate datele, dat fiind că îi place street dance-ul și pictează cu plăcere, dar și că s-a calificat la Next Star și la Vocea României Junior. Ayana face muzică de la 9 ani și ar vrea să cânte balade pop (Vreau să fac muzică pentru că vocea mea mă inspiră și vreau să ajungă la cât mai multă lume. De când cânt simt că m-am născut pentru asta.')

Numele trupei, Sisterhood, unul cu mare rezonanță pentru orice femeie care și-a pus vreodată problema egalității și cea a rolului solidarității feminine în toată această poveste, a venit de la una dintre mamele lor. Ne-am gândit că reflectă cel mai bine ceea ce vrem să transmitem cu toate piesele noastre. Ne dorim să facem alte fetițe să se simtă mai puternice, să știe că au dreptul să aleagă, că au dreptul la educație, dar, în același timp, vrem să avem un rezultat artistic de calitate.', îmi spun.

Iar piesa Nu-i lăsa', zic ele, vorbește despre o realitate dureroasă în care o fată nu are dreptul să aleagă, în care ni se spune mereu cum să mergem, cum să stăm, cum ar trebui să se poarte o tânără domnișoară.' Cu atât mai dureros e să vezi că, la vârsta lor, cele patru fete sunt atât de conștiente de realitatea aceasta. Dar e și un lucru bun, iar melodia lor, dar mai ales hotărârea lor de a schimba această stare de fapt, o arată. Credem că e foarte important pentru orice copil să se gândească și la ce își dorește el. Am vrut să vorbim despre faptul că unele meserii par rezervate exclusiv bărbaților și că fetele renunță chiar înainte de a încerca.'

În mod cert, asta nu e o situație cu care cele patru membre ale trupei Sisterhood să se simtă confortabile. Așa că au pornit să o schimbe. Prin muzică. Am dedicat piesa tuturor femeilor, dar mai ales fetelor tinere, în curs de dezvoltare, care trebuie să știe că au drepturi și sunt puternice. Vrem să facem un musical mai departe, în jurul acestui mesaj, și vrem să încercăm să-l ducem în toată țara. Acum lucrăm la o adaptare a piesei în limba engleză pentru ca mesajul nostru să fie accesibil în cât mai multe locuri. Mesajul nostru se îndreaptă spre toate fetele: suntem puternice și nu trebuie să facem ce ne dictează societatea, trebuie să fim fericite și să învățăm că putem face orice ne propunem!'

Fiecare dintre cele patru fete din Sisterhood a muncit mult la proiectul acesta, mai cu seamă că, îmi spun, și-au dorit o parte vocală complexă și au descoperit în felul acesta câtă muncă se ascunde în spatele muzicii și de ce coordonare e nevoie ca să facă ceva în grup. Și îmi povestesc cu pasiune ce înseamnă pentru ele mesajul puternic al piesei.

Sara, cea de 9 ani, spune: Eu cred că atunci când suntem mici trebuie să ne ascultăm părinții, dar atunci când creștem și putem lua propriile decizii nu trebuie să lăsăm pe cineva să ne spună ce trebuie să facem. Trebuie să avem propriile păreri!'. Ayana, de 13, zice că i-a plăcut melodia de când a ascultat-o prima dată: Îmi plac versurile, mă regăsesc în ele, mai ales că părinții m-au crescut cu ideea aceasta de a nu te lăsa influențat în viață de ce fac alții sau de ce spun cei din jurul tău că ar trebui să faci. Cel mai important e să mă simt liberă și să-mi aleg drumul pe care voi merge.'

Maria Chicoș spune că ea se regăsește în piesă. Îmi oferă posibilitatea să spun tuturor într-un mod plăcut ceea ce gândesc, ceea ce simt. Versurile mă ajută să le spun tuturor că și eu pot avea un cuvânt de spus, că eu vreau să fiu EU, nu ceea ce cred cei din jur că ar trebui să fiu. NU-I LĂSA este exact ceea ce simt că trebuie să fac vis-à-vis de visele și personalitatea mea.' Iar Maria Răducanu, la cei 10 ani ai ei, spune: uneori, când sunt trista sau când simt ca cei din jur nu mă înțeleg, fredonez melodia «Nu-i lăsa…» și totul pare mai simplu. Îmi doresc să pot spune tuturor cât de mult îmi doresc sa fiu eu în fiecare moment al zilei.'

Cert e că lucruri similare au simțit și femei în toată firea. Fetele îmi spun că au primit o mulțime de mesaje de la femei care le-au spus că au avut nevoie de acea piesă ca să își dea seama că ele sunt exemple pentru fiicele lor. Și, pentru că cei din afara țării care le-au ascultat melodia nu au înțeles versurile, acum pregătesc și o versiune în engleză. Iar noi de-abia așteptăm următoarea lor melodie!