Simți că nu mai poți? Cum te poți detașa sănătos în cuplu, fără să fie afectată relația cu partenerul tău

Există detașarea emoțională disfuncțională, care este un mecanism de apărare ce în final nu te ajută, și o detașare emoțională sănătoasă care ține de limite. Cum să o obții pe cea de-a doua.

Starea de detașare emoțională ori îți este foarte cunoscută, ori nici nu ai conștientizat-o până acum. Atunci când ești tristă, dezamăgită, temătoare pur și simplu îți anulezi emoțiile și trăiești o stare de deconectare cu sine și cu ceilalți în care nu te mai afectează nimic. Ca o anestezie emoțională care te împiedică să experimentezi nu doar emoțiile negative ci și pe cele pozitive. Așadar nu te mai bucuri, nu mai simți plăcere, stare de bine, fericire. E un mod foarte vechi prin care ai învățat să faci față în situațiile dificile pentru tine. Dar mai există o altă variantă prin care te poți detașa sănătos de ceea ce te rănește, ce implică de fapt o alegere conștientă de a (re)acționa diferit și de a pune limitele de care ai nevoie.

Te controlezi

Înainte de detașarea emoțională disfuncțională existau exploziile de furie și poate manifestările dramatice. Cereai făcând un veritabil tandrum de adult, ceea ce evident nu îți asigura din partea partenerului răspunsul dorit. Gestionând discuția dintr-o zonă a calmului și controlului poți cere mai corect, eficient, iar negocierea să fie una constructivă.

Nu încurajezi dramatismul celuilalt

Nu doar tu poți fi teatrală, ci și partenerul de cuplu. Chiar și bărbații pot avea comportament de dive și drama queens. Iar de aici te poți aprinde și tu, iar discuția să degenereze într-un mod nedorit în realitate nici de tine și nici de el.

Reiei limitele…

… ori de câte ori este nevoie și le respecți în primul rând tu. Dacă tu nu respecți ceea ce ceri, impui, cum ar putea să o facă celălalt? Și fără abateri sau flexibilitate. Acum limita e fermă, peste o lună sunt dispusă să o încalc, peste alte două luni iar readuc limita. Ce mesaj ajunge la partener? Că nu ești congruentă, stabilă și e în regulă să nu țină cont de ceea ce spui că e important pentru tine, întrucât tu nu îi dovedești asta.

Nu îți neglijezi nevoile și emoțiile

Cea mai importantă persoană din viața ta ești tu. Este esențial să te ajuți pe tine, să ai grijă de tine și să îți îmbunătățești constant relația cu propria persoană. Asta va asigura și relații mai bune cu cei din jur. Nu este egoism, ci iubire de sine sănătoasă. Cum poți cere dacă nu știi ce ai nevoie? Cum te poți proteja dacă nu iei în seamă emoțiile pe care le ai?

Nu ajuți fără să ți se ceară

Și oricum ajuți în funcție de limitele și capacitățile tale. Autosacrificiul nu este nici pe departe sănătos. Dacă ai tendința să salvezi pe toată lumea, să le rezolvi tuturor problemele, să fii o inepuizabilă sursă de soluții… fă un pas în spate. De cele mai multe ori oamenii vor doar să fie ascultați, înțeleși, văzuți, acceptați.

Nu validezi comportamente disfuncționale

Ce ai tu de câștigat sau relația de cuplu dacă accepți sau încurajezi comportamente nepotrivite? Precum minciuna, manipularea, lipsa de respect? Mereu ai trecut peste ca să nu creezi conflicte și o atmosferă tensionată în cuplu. Dar ce efect a avut capitularea ta pentru relație și pentru tine? Nicidecum unul pozitiv.