Si vedetele citesc…

VEZI FOTO

POZA 1 / 4

Nebunii facute din dragoste… de carti

Imi amintesc si-acum… Excursia aia infioratoare de prin clasa a sasea, in care Marineasca (diriga si profa noastra de sport) ne cara dupa ea pe culmile muntilor, prin zapezi si noroaie. Singurul lucru care ma facea sa merg inainte, cu ciorapii fleasca si blugii innoroiti, prin viscole si alte vitregii ale naturii, catre o cabana care nu se mai ivea niciodata, era sa-mi imaginez ca sunt Scarlett OHara intorcandu-se acasa, in toiul Razboiului de Secesiune, infruntand pericolele, oboseala si teama. De-abia citisem cartea (de vreo trei-patru ori), vazusem filmul (la Cinema „Doina) intr-un fel de transa si mintea mea plutea pe aripile vantului de dimineata pana seara. Cand m-au cuprins fiorii si zbuciumul adoles­centei, am hotarat brusc, dintr-o admiratie totala si neconditionata fata de autorul Romanului adolescentului miop si spre disperarea parintilor, sa-mi reduc drastic programul de somn. N-am reusit, in final, decat sa capat insomnii cu care ma lupt si in ziua de azi…

N-am devenit vreun istoric al religii­lor, in schimb am ramas cu ideea fixa ca prea mult somn dau­neaza grav sanatatii mentale. Copilaria si adolescenta par a fi timpul in care o carte te poate marca cel mai mult. Esti ca un burete gol, care abia asteapta sa absoarba, iar cartile sunt experiente concentrate intre file, care – desi suna banal – iti deschid alte lumi, alte orizonturi. La varsta aceea, a inocentei si a entuziasmului, esti dispus(a) sa crezi si sa acumulezi tot; cartile pot fi atunci un soi de sprijin afectiv care in viata „reala' lipseste, pentru ca adolescenta este o varsta a neintelegerii, singuratatii si a zbuciumului interior.

Mai tirziu, cam pe cand ajungi pe complicatele taramuri ale maturitatii, incepi sa selectezi altfel cartile, sa decantezi povestile si sa apreciezi fatete mai subtile; nu mai cauti neaparat suport afectiv, ci mai degraba desfatare estetica sau provocare intelectuala. Se spune ca unele carti (mari) ar fi bine sa fie citite la mai multe varste, pentru ca exista mai multe niveluri de receptare si intelegere a unui autor (Dostoievski ar fi, cu siguranta, unul dintre ei)… Si se mai spune ca anumite carti n-ar trebui sa ramana necitite intr-o viata de om. Mai precis, unii au calculat numarul exact si compozitia unei astfel de liste de – sa le numim asa, chiar daca suna oarecum didactic – „lecturi obligatorii'.

1001 de povesti despre carti

Un domn profesor de la Universitatea din Sussex, impreuna cu o armata de colaboratori, a intocmit un soi de enciclopedie fascinanta intitulata „1001 books you must read before you die”, aparuta in traducere la editura RAO, superb ilustrata, sub titlul (mult mai optimist) de „1001 de carti de citit intr-o viata„. Este un ghid prin care poti naviga cu usurinta si placere, fara pretentia de a se transforma intr-un „canon literar' sau de a stabili vreo ierarhie; luati-o ca pe o poveste in 1001 de episoade despre originea, istoria si evolutia romanului universal, din care veti afla de ce n-ar trebui sa ratati acele 1000 si 1 de carti prezentate (in nu mai mult de 300 de cuvinte fiecare). Chit ca literatura pare a fi aleasa preponderent din spatiul anglo-saxon, va veti bucura sa intalniti pe acolo si doi compatrioti: Rebreanu si Cioran. Veti mai gasi cam toti scriitorii importanti, romanele care au insemnat un punct de rascruce in evolutia literaturii, care au deschis drumuri si au influentat generatii intregi.

Istorii cu carti si celebritati

Da, chiar daca la prima vedere n-am fi tentati sa credem, si starurile citesc. Paparazzii stau marturie: celebritati de la Hollywood au fost surprinse in li­brarii cumparand carti. Acum, e greu de zis daca unii o fac din pasiune pentru lectura, altii pentru ca asa i-a sfatuit consilierul de imagine ca ar fi trendy, iar altii pur si simplu cumpara carti drept cadou. Pana acum, se pare ca au fost zariti prin librarii: Dustin Hoffman, Elton John (la Sandoes of Chelsea), Da­vid Bowie (la Shakespeare and Co, Paris) Quentin Tarantino (la Cha­ring Cross Road), Bob Dylan (la Heritage, in Los Angeles) si Julia Roberts (in Notting Hill).

Nu se stie daca sunt cititori ocazionali sau colectionari; se stie insa ca unii dintre ei chiar citesc cartile pe care le cumpara – astia sunt „baietii buni' (si nu va asteptati sa dati aici peste Vin Diesel…). Madonna, de exemplu, a dat o groaza de bani pe colectia sa de carti vechi (si incredibil de scumpe) cu si despre femei. Jay Leno colectioneaza nu numai masini si motociclete, ci si editii vechi ale romanelor lui Charles Dickens.

Baietii frumosi care zdrobesc inimile fetelor cand apar pe ecrane (ma refer aici la domnii Pitt si Depp) se pare ca sunt si ei book-addicts. Mai ales ca fratele lui Johnny, Dan Depp, a fost proprietarul unei librarii foarte la moda in Santa Cruz, California, care se numea „The Frugal Bookworm' si ca el insusi a jucat rolul unui baiat care incerca sa dea de urma unui text misterios (Dean Corso in filmul lui Polanski The Ninth Gate). Domnilor Depp si Pitt le place in mod special Jack Kerouac, un autor-simbol al generatiei beat, a carui carte, supercelebra On the road, continua sa se vanda si astazi, la peste 50 de ani de la aparitie, in peste 100.000 de exemplare pe an!

Nicholas Cage, un alt smulgator de inimi feminine, se da in vant dupa benzi desenate si carti ilustrate. Ceea ce s-a dovedit a nu fi o idee rea, pentru ca,  in urma cu putini ani, s-a descotorosit de o parte din colectia sa pentru nu mai putin de un milion de dolari. O afacere proasta a facut, in schimb, Bernie Taupin, textierul cantecelor lui Elton John. Pe la inceputul anilor ‘90, a cumparat cu 9.000 de lire sterline un exemplar din Lolita, inscriptionat cu dedicatia lui Vladimir Nabokov catre Graham Greene, pe care l-a vandut, cam cu acelasi pret, peste putin timp. Intre timp, pretul cartii la celebra casa de licitatii londoneza Christies a sarit bine de 200.000 de dolari...

Trecand la lumea muzicii, trebuie sa stiti ca biblioteca foarte bogata a lui Keith Richards de la Rolling Stones apare si in cartea Estellei Elis (publicata in 1995) At Home With Books: How Booklovers Live With and Care for Their Books. Pro­­babil in alegerea sa a contat si faptul ca pe unul din rafturile bi­bliotecii lui Keith se afla o sticla de sos, un lasou si un craniu impodobit cu bereta de marinar! In ceea ce priveste rockul si literatura, lucrurile stau ceva mai dark: Thurston Moore, liderul trupei rock Sonic Youth, rascoleste netul in cautare de literatura underground din anii ‘60, iar Jimmy Page de la Led Zeppelin a fost atat de indragostit de Aleister Crowley (un mare ocultist al secolului XX, cu oaresce „orientari satanice'), incat a cumparat (si locuit in) Boleskine House, fosta casa a acestuia de pe malul lacului Loch Ness… Creepy!

Sa ne reintoarcem asadar la dive! In timp ce Sarah Michelle Gellar, a.k.a. Buffy spaima vampirilor, declara ca nu poate sa traiasca cu nici un chip fara carti, doamna Beckham Victoria, fosta Spicegirl, desi este o autoare publicata, nu are nici o problema in a recunoaste ca nu a citit in viata ei o carte, nici macar vreuna din multele biografii ale sotului ei. Un ziarist britanic ii recomanda cu caldura, intr-un articol online, sa ia contact cu un model timpuriu de girl power citind „Al doilea sex” de Simone de Beauvoir…

Pe de alta parte, unele celebritati care nu citesc deloc, precum Tom Cruise, Whoopi Gold­berg si Cher, au o scuza cat se poate de buna (si destul de trista): sufera de dislexie – dificultatea de a invata cititul si scrisul in afara oricarei deficiente intelectuale, senzoriale, ori tulburari psihice. Dupa ce am explorat preferintele si obiceiu­rile literare ale vedetelor din showbiz, urmea­za politica si afacerile. Pe www.readersclub.org, personalitatile isi dezvaluie si recomanda publicului cartea preferata; fostul pre­sedinte SUA, Bill Clinton, isi construieste un mic discurs foarte politically correct pentru a-si argumenta alegerea – „Sa ucizi o pasare cantatoare”, a lui Harper Lee (ecranizat in 1962, cu Gregory Peck in rolul principal, pentru care a castigat si un Oscar), iar miliardarul Donald J. Trump ne recomanda cu incredere „The Power of Positive Thinking”, o carte scrisa de Norman Vincent Peale in 1952, dar la fel de actuala si astazi pentru cei care cauta sfaturi pentru „o viata mai implinita'. Nu stim exact ce recomanda Peale (e sigur ca sfaturile sale n-or fi tocmai de colea, daca pe domnul Trump l-au ajutat), dar, pentru a avea o viata mai implinita, va recomandam, printre alte delicii si must-do-uri, neaparat si cititul!

Arhiva revistei ELLE

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK