Senior-ita! Sau cum sa imbatranesti corect (de Mihaela Radulescu)

Cu alte cuvinte, sa imbatranesti e o treaba complicata, pentru care trebuie sa te pregatesti, pe care e musai sa o intelegi si s-o indulcesti cum poti, caci batranetea, dupa calculele mele, n-a facut pe nimeni fericit, dar a scos la iveala femei si barbati surprinzator de buni manageri ai situatiei, pe chipul carora se vede exact opusul disperarii si derutei celorlalti, de aceeasi varsta. Sincer, mi-ar placea sa urmez niste cursuri despre… cum sa imbatranesti corect, cum sa nu fii o povara pentru copiii tai, cum sa nu fii ignorat sau umilit doar pentru ca ai parul alb si mersul incet. Totusi, nu cred ca exista profesori sau specialisti in asa ceva si nici nu cred ca am fi prea multi cursanti. Instinctul imi mai sopteste ca a te gandi prea mult la toate cele care se modifica la tine imbatranind inseamna a accelera procesul… Gandurile intunecate despre ce-am fost si ce-am ajuns devin niste virusi care-ti tot ataca exact locurile si functiunile pe care le jelesti, despre care-ti pare atat de rau ca nu mai sunt ce-au fost odata…

Exista in fiecare dintre noi un model de bucurie (dusa pana aproape de… lipsa de delicatete, la altii), cand suntem mai tineri decat cei din jur, cand inca ni se pare ca mai avem mult pana o sa fim „ca ei', cand ne laudam cu varsta mica exact in fata celor pe care-i credem batrani (sau babe, bosorogi, expirati, dusi… caci toti ne-am exprimat macar o data, in astfel de termeni, cand am fost intr-un soi de competitie cu seniorii). Auzi deseori tineri inca necopti laudandu-se in gura mare „io-s cea mai mica', „io-s cel mai tanar de aici', entuziasm la care nu poposeste nici o replica a… „batraneilor' din preajma, caci ce-ai putea sa-i spui?! Ar fi plictisitor si absolut neperformant sa-i explici ca ai fost ca el (sau ca ea) si o sa ajunga si el (sau ea) la varsta ta, curand, si ca varsta n-ar trebui sa fie un subiect de conversatie, nici un prilej de lauda, caci a fi tanar nu e o exceptie, ci o banalitate a fiintei, iar batranetea e o fatalitate, pe care, cu un dram de noroc, o apucam…

Frumos si intelept ar fi sa ne uitam atent la seniorii din viata noastra, la cum ne imbatranesc mamele frumoase si tatii buni, la cat de putine mai pot face bunicii nostri fara noi si la cat de putin mai insemnam noi fara ei. Am putea sa invatam cate ceva privindu-i, respectandu-i, ajutandu-i si dandu-le aceasta miraculoasa lectie si copiilor nostri, ca sa ne fie batranetea la fel de senina si usoara.

Multe dintre femeile frumoase imbatranesc de parca se imbolnavesc, le doare pierderea grava si iremediabila a ceea ce le-a adus atatea beneficii. Cand o sa ne convingem ca batranetea nu e o boala (dar, ce-i drept, ne poate face rost de cateva), ne va fi mult mai usor sa vedem si beneficiile inaintarii in varsta, la orice varsta: stim mult mai multe despre noi si de¬spre ce ne inconjoara, stim cu mult mai multa precizie ce vrem si ce placeri sunt cu adevarat vitale, stim in plus, tocmai pentru ca punem cu minus tot ce e balast. Calitatea devine decisiva si cantitatea… un prilej de a zimbi cu subinteles!

A inceput inca un an, care se adauga peste cei multi sau putini pe care-i avem. Sa nu-l irosim, zic, si sa ne imprietenim cu el de la bun inceput. Ani multi va doresc!

Onorariul pentru acest articol este donat pentru ingrijirea copiilor de la Hospice – Casa Sperantei din Brasov.
Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK