În ultimele zile vorbim tot mai des despre identitatea de gen și importanța acestui concept, sau mai bine spus, despre interzicerea acesteia în școli, universități și alte spații dedicate educației în urma proiectului de lege propus de doi parlamentari de la PMP.
Și cum nu era de ajuns că această lege este deplasată, deoarece încalcă dreptul la educație, exprimare și instigă la discriminare de gen, senatorul PMP Vasile-Cristian Lungu, cel care a și inițiat acest proiect de lege, își justifică acest proiect cu un discurs care nu face decât să promoveze și mai mult stereotipurile asociate genului și discriminarea care vine odată cu ele. Acesta a declarat pentru Digi24.ro că legea interzice distincția dintre gen și sex.
„Proiectul meu de lege asta interzice, practic, împărțirea conceptelor de sex biologic și gen, adică revenim la ceea ce exista până acum doi ani de zile în România, conform Statutului de drept de la Roma din 98, la care România a fost parte. Noi abia acum doi ani de zile, prin Convenția de la Istanbul, am transpus legislația națională prima dată, separarea aceasta a celor două concepte, de gen și de sex. Proiectul meu de lege readuce normalitatea, firescul, în sensul că vom considera în instituțiile academice din România că cele două concepte sunt practic același lucru', a spus Vasile-Cristian Lungu pentru Digi24.ro, anulând astfel toate studiile și cercetările în domeniul studiilor de gen și al autorilor din domeniu, precum Judith Lorber, Judith Butler, Laura Grunberg sau Mihaela Miroiu. Și, probabil, și Convenția de la Istanbul cu totul, din moment ce această convenție, ratificată și de România, luptă cu violența împotriva femeilor folosind tocmai conceptul de gen pentru a explica acest tip de violență.
Și totuși, ce presupune această „normalitate' la care face referire Vasile-Cristian Lungu? O „normalitate' în care tinerii nu au acces la educație sexuală, însă ea se face doar cu acordul părinților? O normalitate în care vedem tot mai des cum tinerii și femeile sunt victimele bullying-ului, violenței cibernetice și domestice, a inegalității de șanse, a stereotipizării, în care avortul încă mai este considerat o crimă, deși este alegerea fiecărei femei ce face cu corpul ei? O normalitate într-o societate în care comunitatea LGBT+ este tot mai rar reprezentată, iar fluiditatea genurilor pare să nu existe în discursurile publice?
Declarațiile senatorului PMP Vasile-Cristian Lungu nu se opresc aici, deoarece acesta ne dă și un exemplu pentru care în România ar trebui să fie adoptată această lege, considerând că după ce băieții „se simt fete', ei ar trebui să fie lăsați „să folosească dușurile și toaletele fetelor.' „Sub administrația Obama, școlile publice din SUA erau obligate să implementeze această teorie de gen, cu consecințe foarte grave, iar recent președintele Trump a corectat această aberație. Am văzut băieți născuți cu organe sexuale masculine care nu puteau fi discriminați, iar dacă ei clamau verbal că se simt fete, trebuia să fie lăsați să folosească dușurile și toaletele fetelor. De asemenea, ei trebuia să fie lăsaţi să participe la competiţii sportive dedicate doar fetelor', a declarat Vasile-Cristian Lungu pentru Mediafax. De parcă o întreagă categorie de oameni ar trebui să dispară cu totul doar pentru că unui teolog de la PMP nu-i e clar unde își satisface aceasta nevoile fiziologice.
Discursul lui Vasile-Cristian Lungu ne arată din nou că mai avem cale lungă până când să ajungem la o societate care să nu mai blameze diversitatea, sub orice formă ar fi ea, care nu i-ar mai judeca pe membrii ei pentru că au o altă orientare sexuală și identitate de gen față de cea așa-zis „acceptată' de societate.
După ce Senatul României a adoptat acest proiect de lege, o parte a opiniei publice a preluat ideea senatorului despre distincția dintre sex și gen și anume că, de fapt, aceasta nu ar exista. Însă trebuie să ne dăm seama că există o diferență foarte mare între sexul biologic (caracteristici strict fizice) și gen, care este construit social, pe baza experiențelor și că prin intermediul acestuia se contruiește identitatea unui individ.
Oana Băluță, conferențiar universitar în cadrul Universității din București, a vorbit în emisiunea de pe pagina de Facebook Starea Nației cu Dragoș Pătraru despre această diferență dintre gen și sex, dar și despre importanța studiilor de gen în societate. „Diferența dintre gen și sex este recunoscută și teoretizată nu doar de psihologie, sociologie, ci de antropologie, științele politice. De foarte multe decenii s-a dezvoltat un domeniu de studii, care se numește studii de gen, iar domeniul acesta a produs o cunoaștere fantastică și în același timp a contrazis și a criticat foarte multe preconcepții legate de femei și de bărbați. Domeniul acesta de studii de gen ne-a adus foarte multă cunoaștere legată de violență, stereotipuri asociate violenței.'
„Tot din studiile de gen am aflat despre politici de armonizare a vieții de familie cu profesia, nevoia de a avea creșe și grădinițe și despre consecințele creșelor și grădinițelor asupra participării femeilor pe piața muncii. Am aflat despre reprezentare politică, sărăcie și gen, excluziune socială', mai spune Oana Băluță.
Această lege care interzice referirea la identitatea de gen aduce în prim-plan tot mai mult prejudecățile și nedreptățile cu care comunitatea LGBT+ se confruntă dintotdeauna, acestea fiind tot mai dese odată cu referendumul pentru familie. Din comunitatea LGBT+ fac parte și persoane transgender sau intersex, iar această lege nu face decât să le anuleze existența. Tot la Starea Nației a fost invitată și Antonella Lerca Duda, președinta Sex Work Call, prima asociație din România care luptă pentru respectarea drepturilor lucrătorilor și lucrătoarelor sexuale.
„Această lege duce la sinuciderea adolescenților, condamnă persoanele trans să trăiască în anonimat, le invalidează identitatea lor de gen, care și acea identitate e blamată și stigmatizată de societate. Comunitatea transgender e partea cea mai vulnerabilă a comunității LGBT pentru că este și partea cea mai vizibilă. Noi avem niște stereotipuri în societate – femeia cu părul lung, bărbatul cu barbă, și atunci tu trebuie să te conformezi stereotipurilor societății. (…) E foarte grav pentru că oamenii se tem de ceva ce nu cunosc, blamează și condamnă o întreagă comunitate fără a sta de vorbă cu ea', a spus Antonella Lerca Duda.
Asociația MozaiQ, una dintre organizațiile din București care sprijină comunitatea LGBT+, a inițiat o petiție prin care îi cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea. Astăzi de la ora 18.00 va avea loc și un flashmob în fața Palatului Cotroceni, cu același scop.
Conform unor surse politice care au făcut declarații pentru Digi24.ro, președintele Klaus Iohannis nu este de acord cu prevederile proiectului de lege adoptat marți de Senat prin care se interzice în școli și universități orice referire la identitatea de gen.
Și totuși, identitatea de gen există, iar ea nu ar mai trebui să fie considerată un tabu. Astfel de discursuri din partea politicienilor nu fac decât să alimenteze homofobia și discriminarea, acestea regăsindu-se și în prezent în societatea din România.
Citește și:
Femeile din România care chiar schimbă lumea
Foto: Pagina de Facebook Vasile Cristian Lungu