Fără să știi ai trecut o graniță spre un comportament nu doar în defavoarea ta, ci și a relației sau partenerului. Fiind mult prea preocupată de succesul relației, ai uitat să te prioritizezi, iar tot efortul tău s-a concentrat pe cuplu. Atât de mult ți-ai dorit să meargă bine, încât acum constați că merge teribil de prost. Te epuizează emoțional toată această dinamică dintre voi și resursele tale sunt pe zero sau aproape de final. Îți spui că el este vinovatul, prin tot ceea ce cere de la tine, însă responsabilitatea este împărțită. Ca să știi ce să ceri tu, când să pui limita, e necesar să îți asumi în ce fel contribui la această interacțiune disfuncțională.
Te controlezi în exces
Ești foarte analitică, te pui la microscop, extrem de atentă să nu faci nicio greșeală. Asta poate din teama de a nu strica totul. De parcă poți face asta de una singură. Acest control în exces te face să pari falsă, regizată, să lași o impresie greșită despre cine ești tu cu adevărat. Un alt tip de control este acela din teamă. Teama de a nu-l supăra, de a nu-l stârni din nou să îți facă rău prin ignorare, retragerea afecțiunii sau felurite pedepse prin care consideră el să îți aplice o corecție.
Vrei să performezi…
… deoarece el este un bărbat foarte exigent. Cere enorm pe toate planurile, chiar și în ceea ce privește roluri care nu sunt ale tale. Ai senzația că săptămânal participi la un fel de Olimpiadă și este de-a dreptul epuizant. Nu e imposibil ca o afecțiune fizică, o boală de o anumită natură, să fie cea care îți permite în sfârșit să iei o pauză. Și poate cu ocazia asta și partenerul să fie ceva mai cald și mai înțelegător. Deși nu este exclus ca și într-un astfel de scenariu să aibă pretenția ca tu să performezi, efectiv ignorând faptul că ești incapacitată, ai dureri, restricții impuse de afecțiunea în sine.
Critica
Merge mână în mână cu exigența menționată anterior. Câteodată te întrebi de ce mai stă cu tine dacă tot nu faci nimic bine, nu ești bună la nimic și alte critici dureroase pe care le exprimă și le exagerează cu absolut fiecare ocazie. Nu este empatic, nu cunoaște înțelegerea, acceptarea, ideea de greșeală ca fiind ceva uman și o bună ocazie de învățare.
Neajutoratul
Se bazează pe tine pentru absolut orice, de la lucruri de bază, zilnice, până la decizii foarte importante și punerea lor în practică ce pică tot în sarcina ta. Partenerul este într-o formă mai acută sau cronică de dependență, ce inițial a fost seducătoare pentru tine. Dețineai tu controlul absolut, aveai putere, te simțeai importantă și protejată în același timp. Și cât de confortabil e sentimentul de siguranță! Cum să te abandoneze un bărbat care are atâta nevoie de tine? Însă după o vreme este frustrant și epuizant, iar costurile depășesc cu mult beneficiile.
Valabil unidirecțional
Cuplul implică un fel de troc: eu îți dau, tu îmi dai. Însă în cazul vostru el se simte îndreptățit și are puternice tendințe de control. Partenerul trebuie musai să primească din partea ta, însă când vine vorba despre a oferi nu o face sau este insuficient, insignifiant. Dând dar fără să primești, nu te încarci, cupa ta emoțională este mereu goală și ai senzația că funcționezi din inerție, ca o mașină doar pe vapori de benzină, nu cu rezervorul plin.
Citește și:
Lucruri pentru care crezi că nu trebuie să dai explicații în cuplu și îți rănești partenerul
Foto: PR