Semnale de alarmă care vă arată că e necesar să vă ocupați mai mult de cuplul vostru

Sunteți convinși că aveți un cuplu foarte solid. Dar aceste semnale de alarmă vă arată că tocmai relația e cea neglijată.

Și cele mai închegate relații pot ajunge în impas. O primă fisură este tocmai această încredere exagerată că vouă nu vi se poate întâmpla, despărțirile sunt pentru alții, voi vă iubiți enorm și este suficient. Dar nu este. Iar anumite semnale de alarmă sunt ignorate, pe principiul că dacă nu mă uit la problemă ea nu se amplifică și dispare. Sau efectiv nu vă dați seama că anumite comportamente sunt disfuncționale, diluează conexiunea emoțională dintre voi. Iată ce să analizați în prezent și să intre în scanarea regulată a cuplului vostru.

Tabloul perfect pentru alții

În discuțiile cu familia, cu prietenii, în interacțiunile cu ei afișați o mască a relației perfecte. Totul este extraordinar, celălalt este minunat, relația merge ca unsă, nu e acolo nicio dizarmonie. Dar dacă dați la o parte această mască a excelenței, în dialogul interior propriu descoperiți o mulțime de nemulțumiri și frustrări pe care le negați cu toată puterea. Și în fața societății, și în fața propriei persoane sau a partenerului. Ca atare este imposibil să acționați cu gesturi reparatoare deoarece vă prefaceți că totul este bine.

Stagnarea

Aveți senzația că stați pe loc. Nu vă simțiți susținuți, ajutați moral sau practic în situații care poate că pentru partener nu sunt delicate, dar individual impactul e semnificativ. Se creează ca o ceață a singurătății în doi ce blochează nevoia emoțională de a fi văzut, auzit, înțeles, sprijinit.

Lipsa echitabilității

Categoriile ce pot fi afectate sunt foarte diverse. Nu există echilibru în ceea ce privește cine ce anume face în casă, timpul petrecut cu prietenii lui sau ai tăi, părinții unuia sunt vizitați mai mult decât părinții altuia. Unul cheltuie mai mult, altul mai puțin sau spre deloc. Aveți mai multe activități preferate de tine decât de partener, ori invers. Timpul petrecut individual devine mai mare decât timpul petrecut în cuplu.

Discuțiile încărcate de vulnerabilitate

Atunci când te supără ceva îți vine mai mult să îți suni mama sau o prietenă și să vorbești despre asta, decât să îți abordezi partenerul? El la rândul lui povestește despre anumite probleme pe care le are cu prietenii și tu descoperi, întâmplător, la discuții de grup? Ce se întâmplă cu intimitatea emoțională dintre voi? De ce exteriorul știe întâi despre ce vă doare și partenerul oficial este exclus?

Lipsa clarității

În orice relație există anumite limite, granițe, anumite reguli ale cuplului care asigură o interacțiune onestă, transparentă, în acord cu nevoile celuilalt. Regulile acestea sunt discutate deschis și negociate acolo unde este cazul. La voi regulile sunt ori mult prea rigide, ori difuze. Nu știi ce îți declanșează partenerul. Și scenariul cel mai îngrijorător este atunci când vă cunoașteți sensibilitățile și le folosiți intenționat pentru a vă manipula, pedepsi reciproc sau nu țineți cont de ce vă face rău și repetați acțiunea ce a fost indicată ca vătămătoare.

Reasigurările…

… sunt normale până la un punct. Vă readuc aminte că vă iubiți, sunteți în siguranță, disponibili unul pentru celălalt. Când crește acut nevoia de reasigurări relația trebuie privită cu mai multă atenție. Ce a șubrezit siguranța? De unde gelozia asta care atinge cote îngrijorătoare? Cum și cât comunicați?