Se poate trai, in Romania, fara televizor?

E clar: cei mai multi dintre romani au capatat dependenta fata de televizor. Ca e emisiune de stiri, ca e telenovela, ca mai aflam ce gusturi vestimentare (proaste!) au nevestele de fotbalisti, totul se vede si se comenteaza. Televiziunea pare sa inlocuiasca viata de zi cu zi.

Dimineata deschidem televizorul, el e iubitul „cu care te trezesti in gind. Seara motaim in fata televizorului. In general, e pierdere de vreme. Nu raminem cu nimic. Doar creditam acele personaje de pe ecran. Oare n-am putea trai fara Gigi Becali, fara Iri si Moni, fara toti cei tradati in dragoste? Ce bine ne fac ei noua? Nu cumva prostirea este pe fata si noi o acceptam prea usor, din comoditate, din lipsa de spirit critic, din absenta unei alternative? – se intreaba Ovidiu Simonca. Si tot el incearca sa gaseasca raspunsuri.

Intr-o seara, neavind ce face, m-am uitat la televizor. Probabil ca am facut o greseala. Erau doua personaje care nu scoteau un cuvint, intrau in cite un magazin, se uitau, domnul zimbea, ea parea stingherita si arata cu degetul catre un produs: de obicei, pantofi sau cizme. Dupa vreun sfert de ora de asteptare, s-au auzit citeva cuvinte: „Iri, iti place?. Iri, care parea cufundat intr-o alta existenta, tresarea oarecum speriat si spunea: „Da, draga, cum vrei tu. Tot acest fals shopping a durat mai bine de o ora si a fost transmis la o televiziune, ofertat ca program special, atractia serii. Sigur, veti spune, poti sa nu te uiti la asa ceva. Bine, dar daca totusi ma ambitionez sa ma uit? Si nu doar la Iri si Moni, ci la stiri.

Mai deunazi, un post de televiziune a prezentat un reportaj de cinci minute cu un potentat al zilei, care a fost in Africa si s-a filmat singur. Din filmulet au fost selectate citeva imagini care s-au dat la stiri. Facea acel domn figura de reprezentant al Romaniei? Se ducea sa incheie contracte comerciale? Nici gind. Acel domn vorbea singur cu elefantii, apoi frigea mici la o intersectie de drumuri in desert, pe urma scotea limba la camera si spunea ca moare de cald. Toata intimplarea a fost difuzata intr-un jurnal de la ora 19.00.

Recompense pentru cei care rezista fara televizor

Daca ajungi acasa mai devreme, dai peste stirile macabre si insingerate de la ora cinci: accidente, sinucideri, copii omoriti de tati betivi. Exista o organizatie, Asociatia Consumatorilor de Media, care a propus telespectatorilor o solutie radicala: sa inchidem televizoarele la ora cinci. Asociatia Consumatorilor de Media are si o alternativa: ii cheama pe cei satui de programele violente sa participe la o seara relaxata intr-un club bucurestean, cu teatru, cu muzica si cu dezbateri despre ce cilti inghit telespectatorii cind privesc la televizor. „Ziua fara televizor, asa se numeste actiunea. Modelul este inspirat din America, unde exista o „saptamina fara televizor. Horia Mihai Badau, presedintele Asociatiei Consumatorilor de Media: „Actiunea din Statele Unite are un mare efect si este sprijinita de mari firme, de institutii publice: bibliotecile au intrare gratuita, se fac reduceri la cinematografe, la salile de sport, cartile se vind cu reduceri. Se construieste o alternativa la televiziune, viata nu mai incepe si nu se mai termina in fata televizorului. Cei care rezista toata saptamina fara televizor primesc diplome, insigne, li se dau recompense simbolice. In Statele Unite, colaborarea jurnalisti-public este atit de strinsa incit, inainte de a lansa un nou program, publicul este consultat.

„Oameni straini de reguli si de biblioteca

In Romania, exista parerea, care poate fi privita si ca idee fixa, ca publicul cere sa vada doar un anumit tip de emisiuni, ca el reactioneaza adaugind puncte de rating doar daca vede programe de proasta calitate. Jurnalistul Cornel Nistorescu e de parere ca programele slabe de televiziune se produc pentru ca jurnalistii nu pot mai mult si realizatorii de televiziune nu pot face emisiuni mai bune. Pentru ca nu sint in stare. Explozia mediilor electronice a creat in Romania peste 25.000 de locuri de munca. Aceste locuri de munca au fost ocupate, in opinia lui Cornel Nistorescu, de „oameni cu tupeu, straini de reguli, straini de biblioteca, dornici sa se inroleze instantaneu celui care da mai mult. Nistorescu crede ca exista o mare problema in profesia de jurnalist de televiziune: „Am vazut moderatori de talk-show care dau din cap ca magarii. Cind un invitat bate cimpii cu gratie si nu este intrerupt, sigur sint aranjamente. Obligatia unui moderator este sa taxeze aberatiile. Eu ma uit la aproape toate programele; sint jurnalist, e doza mea de masochism. Nu mai exista limite. Privesc cu stupoare spre lumea cintaretilor care vine la Maruta, pe TVR 2. Daca o fatuca cu fite de vedeta si-a zgiriat masina, e o mare tragedie, toti pling si o consoleaza, in frunte cu moderatorul. Pentru Horia Mihai Badau, intre agenda publicului si agenda televiziunilor exista un divort: „Nu trebuie sa gindim mecanic: nu putem face nimic, asta cere publicul. Justificarea aceasta e folosita din comoditate, din neprofesionalism. Presedintele Asociatiei Consumatorilor de Media vorbeste chiar de o „manipulare a populatiei prin programe proaste. Membrii Asociatiei au facut sondaje in Bucuresti si in alte citeva orase ale Romaniei. Concluzia: „Cele mai multe mesaje de protest sint impotriva violentei, a crimelor, a violurilor prezentate in jurnalele de stiri. Telespectatorii zic: e o lume denaturata, o lume in care se exhiba violenta, o lume care distorsioneaza fragmente de realitate si le arunca in jurnalele de stiri ca si cum asta ar fi singura stare posibila: cit mai multa violenta.

„Libertate fara responsabilitate

Ca sa convingi televiziunile sa-si schimbe programele, ai nevoie de o anumita dezinhibare. Nu poti sa bati in geamul televiziunilor, racnind impotriva programelor. Dar poti sa faci altceva, asa cum a procedat Asociatia Consumatorilor de Media: „Am iesit in strada, in Piata Universitatii din Bucuresti. Am adus cu noi o papusa care facea play-back, ca sa ironizam valul acesta de cintarete care se pretind mari artiste. Ne-am folosit de o actrita care juca rolul unei gospodine: spala vase, minca seminte si se uita la telenovele. Si am avut doua personaje, Iri si Moni, doi studenti care ii imitau. Parodia noastra, cu un imens succes de public, am transformat-o in ceva serios. Am strins semnaturi de protest impotriva unor astfel de programe. In doua ore, s-au adunat cinci sute de semnaturi, cu numele clar al petitionarilor. Oamenii erau foarte seriosi, isi asumau protestul. De fapt, parintii de fete erau cei mai revoltati, pentru ca se propaga modelul domnisoarei care se poate realiza in viata daca intilneste un barbat cu mult mai in virsta, plin de bani. In urma protestelor, emisiunea a fost mutata dupa ora 22.00. Prostul gust care creste ca aluatul in programele televiziunilor nu are leac, deocamdata, crede Cornel Nistorescu: „Exista libertate fara responsabilitate. Acest tip de comportament – fara autocenzura, fara reguli, fara referinte – conduce Romania.

Pot fi sanctionate scenele de sex explicit

Desi emisiunile de televiziune sint monitorizate de CNA, pina acum s-a facut prea putin in schimbarea tipului de programe. De fapt, CNA nu are dreptul sa intervina in politicile editoriale ale posturilor de televiziune. Nu exista reglementari clare. Totusi, in ultima vreme, CNA a mai amendat citeva televiziuni cind acestea au difuzat secvente pornografice. La OTV au fost prezentate secvente de sex explicit si CNA a reactionat. La „Tradati in dragoste au fost difuzate scene in care „infidelii participau la un act sexual. Desi secventele erau blurate, un comentariu din off explica mai pe inteles ce faceau respectivele persoane. Si in acest caz CNA a dat o amenda. E, se pare, prea putin. Deja, in lumea televiziunilor a luat amploare un alt fenomen: sa platesti ca sa apari. Un intreg scandal a fost in jurul lui Gigi Becali, mediatizat excesiv. Au fost sesizate doua institutii: Clubul Roman de Presa si CNA. Clubul Roman de Presa a raspuns sec: „In ceea ce priveste subiectul legaturii comerciale intre George Becali si Pro TV, Consiliul de Onoare nu a constatat dovezi care sa duca la o legatura a aspectului comercial cu continutul editorial. De aceeasi parere a fost si presedintele CNA, Ralu Filip. Cornel Nistorescu a afirmat, intr-o dezbatere publica organizata de Asociatia Consumatorilor de Media, ca Gigi Becali, acum trei ani, isi platea aparitiile la OTV: „L-am pus sa jure. I-am spus: «Esti credincios, jura ca n-ai dat bani». Si mi-a marturisit ca acum cativa ani dadea 3.000 de euro ca sa apara la OTV. Cornel Nistorescu e de parere ca, totusi, nu Gigi Becali este problema, ci jurnalistul care abdica de la profesie si se lasa mituit. Horia Mihai Badau pune punctul pe i: „Publicul are dreptul sa stie cind un invitat plateste sa apara la televiziune. Si atunci ne vom uita la un talk-show cum ne uitam la emisiunile publicitare. Unii ziaristi vor sa para si campionii democratiei si sa ia si bani. Asta e urit! Dar minciuna are picioare scurte. Mai bine ar recunoaste acum…

Sa fii supus, sa nu gindesti – idei care se revarsa din televizor

Nu exista nici o indoiala: publicul consuma produse subculturale, care duc la ignoranta. Kanal D are o emisiune care imprima caracteristica postului: „Nora pentru mama. Zece fete stau inchise intr-o casa impreuna cu cinci mame de baieti. Dupa fiecare saptamina, mamele aleg fata care paraseste casa, care n-ar fi potrivita pentru baiatul lor. Si baietii sint in casa, dar traiesc izolati, intr-o alta incapere. De obicei, pleaca din casa fetele independente, cu personalitate. Cele pisicoase si care se baga pe sub pielea ipoteticei soacre au parte numai de laude si ramin in concurs. Nu stim ce rol au baietii feciorelnici in toata combinatia televizata. Acestia sint informati, din cind in cind, despre comportamentul fetelor, dar nu pot sa le vada. Mama alege pentru ei, baietii, care nu uita sa-si dea parul cu gel si isi ingina mamele. Toate aceste discutii se petrec sub ochiul camerei de luat vederi. Televiziunea insista pe prototipul baiatului nepriceput, imatur, care trebuie indrumat de mama inaintea casatoriei. Se dezvolta si se livreaza modelul fetei supuse, care isi asculta fara sa cricneasca eventuala soacra. Asemenea emisiuni se vor un fel de reality-show. Ceva iti lasa un gust amar. De fapt, viitorii insuratei n-au dreptul la opinie, altcineva decide pentru ei. Mamele declara cu emfaza: „Baiatul meu intotdeauna m-a consultat in privinta fetelor. Iata cum televiziunile romanesti au ajuns sa-si faca audienta promovind false modele de comportament: sa fii supus, sa nu gindesti, sa nu ai o opinie – toate acestea se revarsa din ecranul televizorului. Deocamdata, acestea sint faptele. Cum ne vom vindeca de boala televizorului depinde de fiecare dintre noi, nu exista o reteta, nimeni nu inchide televizorul in locul altuia.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro