Acum câțiva ani, când am terminat masterul, aveam aproape zero experiență de muncă. Mai lucrasem câte trei luni pe timpul verii și câte o lună ocazională în timpul facultății pentru proiecte scurte, dar la finalul studiilor, față în față cu pagina goală de CV, nu știam ce să scriu.
Până la urmă am trecut peste sentimentul de penibil și am reușit să redactez un CV coerent care să-mi scoată în evidență cunoștințele acumulate la facultate, în cadrul proiectelor de voluntariat și în timpul micilor proiecte la care am lucrat, care să mă ajute să obțin un job chiar și fără experiență de muncă.
Am reușit, spre norocul meu, însă nu am putut să nu mă întreb de ce nu m-am mișcat mai repede pe plan profesional. La 23 de ani, când m-am angajat pentru prima oară, aveam colegi de vârsta mea care lucrau de 5 ani deja, care știau ce vor de la cariera lor și care aveau, la finalul studiilor, venituri atrăgătoare.
Companiile angajează studenți? Răspunsul este da!
Unul dintre motivele pentru care nu m-am angajat din timpul facultății a fost pentru că am presupus că organizațiile nu angajează studenți. De ce ar fi făcut-o? Sunt tineri fără experiență de muncă și care trebuie să fie la anumite ore prezenți la cursuri și la seminarii.
Ce nu am înțeles eu atunci e că majoritatea companiilor le oferă training-uri tinerilor pentru a compensa pentru lipsa lor de experiență. În cadrul acestor programe de pregătire, aceștia învață tot ce trebuie să știe pentru a-și începe cariera. De asemenea, multe companii înțeleg nevoia studenților de a merge la facultate și le oferă programe flexibile care să le permită să-și termine studiile. De ce? Pentru că tinerii de astăzi sunt ambițioși, proactivi și învață repede. Da, productivitatea lor este pusă la test în perioada sesiunilor și susținerilor de licență sau de disertație, dar la finalul studiilor acestora, companiile rămân cu niște angajați deja bine pregătiți și dornici să evolueze în continuare.