Ești foarte supărată pe fostul partener, chiar și pe tine. Pe el că s-a comportat așa cum a făcut-o, că nu a fost receptiv la nevoile și cerințele tale. Pe tine deoarece îți spui că puteai pune limite mai ferm, în alt mod, că ai stat prea mult sau ai fost exagerat de drăguță și înțelegătoare când nu trebuia. Te critici și ești copleșită de resentimente. Imaginează-ți că aceste resentimente sunt ca niște greutăți cu care la sală se lucrează brațe. Și aceste gantere de 2,5, 3, 4, 5, 6, 7 kg le ții pe fiecare pe câte o mână. Devine atât de greu încât efectiv nu ai cum să le susții și practic cobori la nivelul solului o dată cu ele. Ce ar fi mai bine pentru tine? Efectiv să le dai drumul. La fel te împovărează și resentimentele și e necesar să le dai drumul.
Nu mai este prezent…
… fizic fostul partener, nu mai vorbiți, nu vă mai întâlniți, nu îl urmărești pe conturile de social media ca să fii la curent cu ce se mai petrece în viața lui, nu întrebi cunoscuții despre el. Dar prin aceste resentimente îl faci să fie prezent în mintea ta și ca atare în continuare parte din fiecare zi pe care o trăiești. Nu te vindeci, nu reușești să fii disponibilă emoțional pentru o altă relație. Cum să formezi un nou cuplu cu un alt bărbat, când locul e ocupat în capul tău de fostul și resentimentele aferente? Și dacă totuși intri în altă relație, acolo veți fi trei. Vrei asta pentru tine și parcursul tău romantic?
Iertarea nu e 100% obligatorie
Mai ales dacă vorbim despre un abuz. Nu vrei să faci asta, nu concepi, nu consideri că merită să primească asta din partea ta. Și să te forțezi să ierți ți se pare că-ți faci rău singură. Dar, atenție, iertarea nu înseamnă validarea comportamentului, cum că a fost ok. Iertarea este o formă de eliberare de resentimente și dacă efectiv nu poți să o oferi, chiar și în mintea ta fără să i-o zici în față, telefonic ori în scris, poți să accepți situația care s-a petrecut și apoi să nu accepți comportamentul pe care îl etichetezi ca fiind intolerabil sau inacceptabil. Îți recâștigi puterea, controlul rezonabil pentru o viață rezonabilă. Să dai drumul resentimentelor e pentru tine și nu se traduce prin închid ochii, mi s-a părut sau am exagerat. Ci e inacceptabil și nu vreau să mai am de-a face cu asta, nici măcar printr-un gând.
Semn de slăbiciune
Să dai drumul resentimentelor uneori e un proces blocat de credințele pe care le ai despre a fi slab, a fi neajutorat sau vulnerabil. Și a te detașa sănătos de cele petrecute poți să o vezi ca pe o slăbiciune, că faci pace prea repede și arăți că ești puternică dacă porți în continuare un război, chiar și doar în mintea ta. Dar în orice război există pierderi, și în cazul asta e vorba doar despre consumul tău interior și terenul minții tale ocupat cu luptele respective.
Citește și:
Spui că ești foarte empatică în cuplu? Cum această trăsătură ajunge să te dezavantaje
Foto: PR