Românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+ și altor grupuri vulnerabile

Începând de pe 11 decembrie 2024 românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+ și altor grupuri vulnerabile prin intermediul platformei Raportează Ura, creată de Asociația Accept. În actualul context politic și social dominat de discursuri publice extremiste și legionare care incită la ură față de membrii comunității LGBT+ și alte grupuri vulnerabile, un astfel de instrument este crucial pentru societate în a avea o vedere de ansamblu calitativă, dar și cantitativă, asupra discursului și infracțiunilor motivate de ură. Victimele infracțiunilor motivate de ură pot solicita Asociației Accept o sesiune de consiliere juridică gratuită, consiliere psihologică individuală, redirecționarea către un grup de suport sau pot cere o sesiune gratuită de informare. Platforma poate fi accesată aici.

România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la ostilitatea față de persoanele LGBT

Cele mai multe infracțiuni motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+ sunt observate în Polonia (15%), România (15%), Belgia (14%) și Franța. (14%). Cele mai mici rate se găsesc în Portugalia (5%) și Malta (6%), notează un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Oamenii din Polonia, Bulgaria, România, Croația, Lituania, Ungaria și Franța indică faptul că evită adesea sau întotdeauna anumite locuri sau locații de teamă să nu fie agresate, amenințate sau hărțuite.

Anul acesta România a fost clasată drept cea mai ostilă a doua țară din Uniunea Europeană, după Polonia, pentru persoane LGBT+, în cadrul hărții anuale Rainbow Map, publicată de ILGA-Europe, un ONG internațional. Singurele țări din Europa cu scoruri mai mici sunt toate din afara UE, precum San Marino, Monaco, Belarus, Armenia, Turcia, Azerbaidjan și Rusia. La capătul opus se află Malta, Islanda, Belgia, Spania și Danemarca care au ocupat primele locuri în clasament.

Același raport observa că foarte puține cazuri sunt raportate poliției, doar 4% dintre respondenți din România au indicat că fac acest lucru. Lipsa unei astfel de încrederi în autorități subminează disponibilitatea persoanelor LGBT+ de a-și exercita dreptul de a solicita reparații și protecție prin raportarea crimelor motivate de ură. Rezultatele pot reflecta, de asemenea, experiențe negative pe care respondenții LGBT+ sau prietenii, rudele și colegii lor le-ar fi putut avea în relație cu poliția.

România, condamnată la CEDO pentru clasarea dosarului „Moarte homosexualilor”

Conform unui raport al Consiliului Europei publicat anul trecut, România nu are proceduri adecvate de raportare a infracțiunilor motivate de ură și nu există servicii de raportare terțe care să ajute victimele cărora le este frică să vorbească cu poliția. Sesizarea online este posibilă prin intermediul site-ului Poliției Române, dar raportarea anonimă nu este disponibilă. Victimele au dreptul de a fi însoțite de o persoană la alegere atunci când raportează o infracțiune, însă polițiștii nu sunt întotdeauna la curent cu acest drept. Prevederile legale legate de infracțiunile motivate de ură au fost rareori aplicate, iar răspunsul sistemului de justiție penală la astfel de infracțiuni rămâne inadecvat.

Un exemplu grăitor în acest sens îl reprezintă evenimentul din februarie 2013 de la cinematograful Muzeul Țăranului Român din Capitală, atunci când 50 de extremiști au blocat proiecția unui film scandând „Moarte homosexualilor”, „Nu vă vrem aici”, „Nu sunteți români.” Extremiștii au folosit însemne fasciste agresând verbal spectactorii numindu-i „spurcăciuni” și „animale.” La momentul respectiv Poliția Locală și Jandarmeria nu au intervenit pentru a asigura derularea evenimentului în continuare. Asociația Accept a depus plângeri penale, cazul fiind clasat de mai multe ori de autoritățile române. În 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că România a încălcat dreptul la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBT+.

„Decizia CEDO în acest caz evidențiază pe de o parte eșecul statului în protejarea unor drepturi fundamentale ale omului, iar pe de altă parte lipsa unui răspuns adecvat din partea acestuia privind condamnarea și reprimarea incitării la ură și violență. Mai mult, semnalează faptul că dreptul la liberă exprimare nu poate fi folosit pentru a scuza agresiunile verbale sau psihologice ce incită la ură pe baza unor criterii de orientare sexuală sau identitate de gen”, declară Victor Ciobotariu, Director Executiv al Asociației Accept.

În alte evenimente recente, asociația MozaiQ a anunțat că a depus plângere penală pentru instigare publică și incitare la violență și solicită Parchetului General să înceapă urmărirea in-rem, după ce pe rețelele de socializare au apărut mai multe mesaje violente, care îndeamnă la distrugerea sediului MozaiQ din Capitală. De asemenea, doi parlamentari au depus un proiect de lege prin care solicită interzicerea manifestărilor publice cu tematică LGBT+ în spațiile publice „accesibile minorilor', adică inclusiv pe stradă. Proiectul presupune modificarea mai multor legi cu scopul limitării libertății de exprimare pe subiecte ce implică comunitatea LGBT+ în spațiile de învățământ, dar și în presă.

De ce ar trebui românii să reclame discursurile și infracțiunile motivate de ură?

Persoanele LGBT+, dar și din alte grupuri vulnerabile pot fi reticente să meargă către autorități pentru a raporta direct infracțiuni motivate de ură. Platforma reprezintă un sistem alternativ, anonim, comunitar, de raportare. Datele completate pe platformă ajung către Asociația Accept. Asociația le va utiliza cu scopuri de monitorizare, statistică și advocacy. Pe scurt, asociația dorește să știe cât de amplu este fenomenul infracțiunilor motivate de ură, pentru a avea date statistice, adunate de la comunitate, cu privire la acest fenomen. Astfel, va exista o evidență mai aproape de realitate a fenomenului și se poate demonstra nevoia urgentă de acțiune instituțională pentru a preveni și investiga infracțiunile motivate de ură și discursul instigator la ură. Raportarea prin intermediul platformei nu presupune și raportarea automată către poliție sau alte autorități ale statului, deci nu se substitute măsurilor legale care trebuie luate în astfel de cazuri.

Ce este un discurs și o infracțiune motivată de ură?

Discursul de ură include exprimări verbale sau de altă natură care incită la ură, discriminare și/sau violență. Acesta reprezintă incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen, gen, statutul intersex, rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte astfel de criterii. Infracțiunile motivate de ură sunt fapte penale comise din motive de prejudecată. Prejudecata poate fi determinată de orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen, gen, statutul intersex, rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte astfel de împrejurări.

Ce fel de sprijin pot cere victimele sau cei apropiați prin platformă?

Dacă ai fost victima unei infracțiuni motivate de ură, poți solicita o sesiune de consiliere juridică gratuită, consiliere psihologică individuală, redirecționarea către un grup de suport sau poți cere o sesiune gratuită de informare. Important de știut este că prin această platformă Asociația Accept nu poate oferi sprijin în caz de urgență. Dacă persoana se află în pericol iminent, trebuie apelat 112. Platforma poate fi accesată aici.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro