Fie ca e vorba de designeri vestimentari, arhitecti, designeri de produs sau de interior, toti au fost reuniti sub aceeasi cupola a creativitatii la evenimentul ce avea sa ne schimbe perceptia asupra lucrurilor Made in Romania. Ca avem designeri talentati nu mai era de mult un secret pentru noi. Ca acestia pot concura cu nume mari din industrie, nici asta nu ne-a surprins. Dar ceea ce ne-a facut sa ne declaram multumiti de un asemena eveniment de amploare este suflul nou pe care tinerii creativi ai Romaniei l-au adus in industrie.
De la amplasarea expozitiei in Cartierul Creativ, pana la imaginea proiectului- scaunul oierului interpretat contemporan -erau detalii ce aveau sa anunte un eveniment de impact pentru industria creativa din Romania.
Cum atunci cand aduni trei iubitori de frumos la un loc, mereu vor exista pareri diferite, nici vizita noastra la RDW nu s-a incheiat cu o idee comuna. 3 persoane, 3 viziuni, 3 concluzii.
Robert:
Cand am intrat in spatiul semnat de arhitectul Attila Kim si amenajat ca o mare hala de expozitie newyorkeza, mi-au sarit in ochi obiecte moderne, dar pe luciul carora se puteau citi creativitatea si nuantele traditionale. Fie ca vorbeau despre legatura dintre cultura contemporana si cea arhaica sau de valorile romanesti, acestora nu le-a lipsit niciun moment utilitatea, caracteristica esentiala a designului. Am remarcat la toate cele 200 de proiecte, de cand am intrat pana la iesire, ca stau sub doua idei puternice: influentele trecutului si viitorul conceptual.
Daca as face un sumar a ceea ce mi-a placut si ce a reusit sa imi trezeasca cat de putin interes, acesta ar rezulta intr-o lista lunga. Foarte lunga.
In proiectele de arhitectura, urbanism si design interior, am observat o predilectie pentru sustenabilitate, dar si pentru reintegrarea spatiilor parasite. De la concept store-uri la birouri, de la obiective istorice la ateliere, toate purtau semnatura romaneasca, nu doar la propriu, cat si prin fragmente ale arhitecturii traditionale romanesti. Desi e foarte dificil sa aleg un preferat, trebuie sa recunosc ca oaza urbana creata de Bogdan Ciocodeica, si spatiul incarcat de conotatii monahale, compus de Corvin Cristian mi-au satisfacut multe placeri legate de arhitectura.
Vorbind despre designul vestimentar, nu ma pot limita doar la cateva cuvinte. M-am bucurat sa vad influenta preconceptiilor si a discriminarilor, pe care designerii incearca sa le distruga pana la cele mai mici particule prin materiale, volume si culori. Astfel colectiile au avut puncte de pornire foarte variate, propunand viziuni noi asupra societatii (Alexandru Simedru), meditand la efemeritatea umanitatii (Alexandru Florea) sau luptand cu normele sociale vizand obiectificarea sexuala (Borbala Ferencz) . M-au bucurat si incercarile lor de a alinia industria romaneasca la un nivel international.
M-au bucurat si hainele pline de umor (Lana Dumitru), cele ce transmiteau emotii (Emese Bako m-a cucerit iremediabil) , dar si cele ce reprezentau adevarate opere de arta (Andreea Buga). Desi am intalnit multi designeri de care auzisem, m-a bucurat sa intalnesc si mai multi de care o sa aud. Pe langa branduri sonore ca Ioana Ciolacu, Smaranda Almasan sau Lena Criveanu s-au strecurat si tineri designeri ca Andra Handaric sau Andreea Ciungan care ne-au impartasit viziunea lor despre acceptare, granite, echilibru si libertate.
Page: 1 2