Ca orice om cu toate mintile acasa, nu am fost printre primii care sa creada in puterea internetului. Sunt, cum s-ar spune, refractara la schimbare. Si mai degraba stalker decat participant. Cu toate dovezile in fata am continuat sa spun ca nimic din ceea ce se intampla pe internet nu este adevarat, am negat forta sa crescanda si am ales sa ignor un domeniu altfel interesant. Asa ca nu am pierdut prea mult timp digerand ascensiunea lui Kim Kardashian sau ale unor noi staruri din industria muzicala care s-au prins la timp ca a comunica in timp real cu fanii pe retelele de socializare e o reteta sigura de succes.
Ce este succesul acesta? De la milioane de albume vandute la contracte publicitare platite cu sume cu multe zerouri, el poate semnifica mai ales bani, dar si putere, si poate fi adus in viata reala mai lesne decat ti-ai inchipui. Shakira, Cristiano Ronaldo, Rihanna sau, la noi, Inna, domina cea mai folosita retea de socializare, Facebook, dar sunt activi si in altele. Atat de relevanta se dovedeste activitatea lor virtuala incat, astazi, la ceva ani de cand retelele respective au fost lansate, campanii intregi sunt concepute direct pentru internet, acolo unde totul se imparte democratic si fiecare este liber sa placa ce vrea.
Industria modei nu s-a tinut, fireste, departe de aceasta miscare. Doar cu putin timp in urma, Céline lansa o imagine de campanie care o infatisa pe Joan Didion ca noua reprezentanta a casei si rupea internetul in doua, generand share-uri masive, un val de like-uri nemaiauzit si o isterie generala. Deci nu e de mirare ca, astazi, modelele alese pentru campanii de promovare sunt cele care au deja o lista de follower-i consistenta – Kendall Jenner si Cara Delevingne domina paginile de deschidere ale revistelor nu doar pentru calitatile lor fizice, ci mai ales pentru milioanele (18,7, respectiv 9,4) de fani fideli. In era aceasta noua, forta unei campanii sta in momentul acela in care se lanseaza pe internet si in reactia imediata pe care o genereaza.
Cum se ajunge, insa, la o astfel de popularitate, e o treaba mai complicata. De la postarea unor siruri de selfie-uri la folosirea excesiva a citatelor, toate retetele conduc catre acelasi punct – expunerea neincetata. Am inceput sa ma gandesc la asta in timpul campaniei electorale prezindentiale cand, ca mai toata lumea, am ajuns sa sustin un candidat. Si, pentru ca cel pentru care aveam sa votez era prea putin prezent in studiourile televiziunilor, am ajuns la Facebook. Si am inceput sa inteleg si eu ce putere (reala, nu virtuala) poate sa genereze reteaua. M-am surprins tragand cu ochiul, zilnic, la cati oameni mai adunase pagina candidatului, sperand ca like-urile respective vor conta. Eram sceptica si am ramas la fel dupa primul tur de scrutin, cand toata agitatia virtuala (favorabila altui candidat) s-a transformat in doar cateva procente pentru cel mai aprig politician din retea.
Daca tot acel buzz virtual nu paruse sa insemne mare lucru, atunci ce se intampla cu paginile acelor oameni care ajung, cum necum, la un succes virtual fabulos? L-am intrebat pe unul dintre acestia – controversatul si mult contestatul Tony Poptamas –, care e treaba cu faima aceasta care duce cu gandul la sintagma lui Andy Warhol despre celebritatea de un sfert de ora. Tony Poptamas e celebru pe net de mult mai bine de 15 minute, iar pagina lui aduna astazi peste 950 de mii de fani. Care, raportati la cele sapte milioane de user-i din tara, nu sunt deloc putini. Distanta de tara, mi-a spus cantaretul care traieste azi in Norvegia, l-a convins sa mentina o legatura cu cei ramasi aici.
„Din momentul in care m-am hotarat sa postez citate, spune el, „pagina a devenit din ce in ce mai apreciata. Planul initial a fost sa atrag lumea si, cu un drum, sa-mi asculte si muzica. Deci, datorita citatelor, am impuscat doi iepuri deodata. Mult mai multi, de fapt, de vreme ce, in momentul in care scriu, o astfel de postare, urcata pe Facebook cu 24 de ore in urma, care spune „Cafeluta te asteapta, hotarata sa o bei, ca sa iti inceapa ziua exact asa cum o vrei, a adunat vreo 20 de mii de aprecieri, 343 de comentarii si 6.736 de share-uri. Tony spune ca popularitatea il obliga sa stea in permanenta pe Facebook, din respect pentru cei care il citesc, si ca isi doreste sa-si ajute fanii sa treaca peste anumite situatii sau stari.
Pagina sa devenise la un moment dat o adevarata masina profitabila, gestionata de sase oameni, dar acum Tony o updateaza singur si nu stie cat va mai dura asta. Cert e doar ca el isi doreste ca oamenii sa ii asculte muzica. Pentru asta a decis sa-si construiasca in acest fel pagina, dar si pentru ca „Facebook-ul imi umple un gol din suflet, cel creat prin plecarea mea din Romania. El ma apropie din nou de tarisoara mea si, pe langa faptul ca imi da serotonina, imi ucide dorul nebun pe care i-l port.
Page: 1 2