Aceste exigențe nu sunt o gândire critică din care să tragi concluzii sau să faci o alegere potrivită pentru tine, în acord cu nevoile tale. Nu sunt lecțiile pe care le înveți după ce ai făcut o greșeală la care te uiți obiectiv, fără să te blamezi și să te umilești singură. Ele sunt niște standarde extrem de ridicate spre nerealiste, sunt un set de reguli de lume și viață, despre cum să se desfășoare totul în maniera despre care tu ești 100% convinsă că e cea mai bună. Sunt niște rigidități care te încurcă. Dar reprezintă și seducția responsabilității ori garantul ei. A faptului că ești protejată, în control și ca atare nu se poate întâmpla nimic rău. Există benefici care au menținut exigența, dar costurile ei se extind inclusiv în ceea ce privește dinamica relațională din cuplu.
Nu trebuie să mă simt așa
Adică nu trebuie să te simți plictisită chiar și când totul e bine, ori foarte nervoasă pe partenerul pe care la furie îți vine să-l părăsești, deși știi că vă iubiți și că de fapt nu îți dorești să faci asta. Exigența este de a simți doar bine și frumos în legătură cu relația și cu partenerul tău, ca și cum nu ai dreptul la toate emoțiile tale, pozitive și negative, iar cele din urmă ar reprezenta un pericol sau indiciul că tu nu ești adecvată sau recunoscătoare pentru ceea ce ai. Și, fără să îți dai seama, ajungi să reverși asupra partenerului o furie suplimentară, aceea că nu simți doar de bine.
Iubita perfectă
Este un rol greu, imposibil pe care te străduiești să îl îndeplinești fără cusur. Și nu îți dai voie să greșești, să fii naturală, autentică. Ceea ce este groaznic de obositor și în același timp nu permite accesul la cine ești tu cu adevărat. Vrei ca omul din viața ta să se îndrăgostească de o imagine proiectată și atent construită pe care e imposibil să o menții în fiecare secundă? Iar, desigur, reciproca este valabilă. Aceea în care te aștepți ca și să poarte papucii de iubitul perfect și să defileze cu ei prin viața voastră perfectă.
Certurile inutile…
… pot fi prevenite sau rezolvate mult mai rapid dacă nu există o luptă de putere sau un meci al orgoliilor. Contează cine câștigă sau contează să fiți amândoi mulțumiți? Exigențele traduse în reguli și rigiditate te ancorează doar în varianta ta, fără să poți întrezări sau contura împreună cu partenerul o variantă a voastră.
Care e mijlocul?
Sau care e acel minim realist necesar cu care tu te-ai simți ok și pe care, de asemenea, ești dispusă să îl faci? Nu ai doar alb și negru, ai și gri. Nu ai doar zero și maxim, ai și zona dintre ele de mijloc în care sunt îndeplinite lucruri, dar fără presiunea perfecțiunii. Faceți o listă de ce anume trebuie să fie într-un anume fel și negociați formula lor finală. Cum ți se pare ca în loc de cuvântul trebuie să folosești ar fi bine sau agreabil să…? Aleg să în loc de trebuie să? Chiar totul are o miză uriașă sau poți prioritiza și scădea miza în ceea ce privește unele aspecte ale dinamicii și vieții voastre?
Citește și:
Nesiguranța te face să te comporți în moduri care-ți sabotează relația de cuplu? Ce să eviți
Foto: PR