Pro si contra Valentine’s Day

1.Motivul estetic:

Invazia de kitsch In general, va place sa va impodobiti casa cu balonase de culoare roz-bombon? Aveti etajera de deasupra patului plina cu iepurasi din plus daruiti de sotul/iubitul/amantul pe care il alintati, plina de dragalasenie, „iubi’, „pisi’ sau „puiut’? Va emotioneaza vreo melodie de-a baietilor de la Holograf in care este vorba despre inimioare si sentimente gingase? Ei, atunci o sa va rog sa va opriti aici din citit, pentru ca nu vreau sa va ranesc sentimentele. Probabil ca, acolo unde se afla, bietul Sf. Valentin nu are nici o vina pentru explozia de kitsch in care s-a transformat sarbatoarea sa in zilele noastre, la fel cum nici Mos Craciun (ala adevarat, din Laponia) nu poate fi invinovatit in vreun fel ca a ajuns un personaj de campanie publicitara, care scoate din tolba electrocasnice la pret redus. Dar asta nu schimba situatia: Valentines Day ne intoxica in fiecare an cu tot soiul de lucrusoare care se lafaie nestingherite pe cimpiile dulcege ale kitsch-ului, straduindu-se sa ne convinga ca romantismul inseamna luminarele parfumate, inimioare roz din plus si melodii lacrimogene. Nimic mai fals! Va rog sa-l aveti in vedere pe junele Werther, unul dintre primii eroi romantici par excellence, si amintiti-va ca domnul Johann Wolfgang von Goethe nu si-a trimis eroul sa aprinda luminarici parfumate, ci direct la moarte, din cauza iubirii imposibile care-l macina… Well, thats romantic!

2. Motivul politically correct:

V-ati gindit la cei singuri? Nu stiu cum sa spun, dar sarbatoare mai mustind a discriminare rar mi-a fost dat sa vad. Dar de ce sa ne miram? Se stie ca indragostitii sint niste fiinte egoiste care de-abia asteapta sa faca parada cu efuziunile lor amoroase, de parca numai ei ar exista pe lumea asta. Ginditi-va o clipa ce inseamna sa fii single si sa te prinda seara de Valentines Day in oras! Hoarde de indragostiti pasionali iti reamintesc la tot pasul de singuratatea ta, care ti se pare brusc cel mai jalnic lucru din lume, dupa ce tocmai incepusesi sa te obisnuiesti cu ea. Ajungind acasa, te cuprind cele mai negre ginduri, in care se invirtesc obsesiv idei nefaste precum: sinucidere, inghetata, mesaje catre fostul iubit. Si asta din pricina ca unii oameni vor sa ne faca sa credem ca lumea e facuta numai din dragoste si are culoarea roz-bombon. Va rugam pe aceasta cale sa nu disperati si sa nu cedati ispitei de a va indopa cu inghetata si a va suna vreun fost iubit: pe 15 februarie s-a decretat Singles Awareness Day. Organizati un super-party pe 15 februarie, specificind foarte clar ca accesul este interzis tuturor indragostitilor (dar de­sigur, ei vor fi oricum mult prea obositi dupa noaptea „fierbinte’ de Valentines Day…).

3. Motivul nationalist:

Dar avem si noi Valentinul nostru… Daca tot e musai sa avem o zi a indragostitilor, atunci de ce sa nu fie una traditionala romaneasca? De exemplu, Drago­betele – o alternativa neaosa a Sfintului (de import) Valentin. Bietul Dragobete (in traditia popu­lara, fiul babei Dochia) a fost pe nedrept uitat si pus la colt de varul sau occidental mult mai glam & flashy care, in plus, are avantajul ca poate fi folosit cu succes in campanii publicitare la ciocolata, chilotei si alte accesorii care poarta eticheta de „romantic’. In favoarea Dragobetelui, va pot spune ca, spre deosebire de clasicul si scrobitul Sf. Valentin, el este „un barbat chipes, neastim­parat si navalnic’ care fura fetelor cite o sarutare, luindu-le prin surprindere (de unde si zicala „Dra­gobetele saruta fetele’), vesteste venirea primaverii si renasterea naturii si „ajuta gospodarii sa aiba un an imbelsugat’. Pare destul de simpatic, unde mai pui ca Dragobetele vine de la stra­mosii nostri, dacii… Asadar, n-ar strica sa va puneti bine cu acest personaj magic si sa-l sarbatoriti in stil traditional pe 24 februarie: imbracati-va in straie de sar­batoare, luati-va iubitul („flacaul’) si porniti sa cutreierati padurile in cautarea primelor flori de primavara, pe care sa vi le puneti in par. Apoi alergati-va si sarutati-va cu foc intr-o poiana, sperind ca nu veti stirni gelozia vreunei babe Dochia!

4. Motivul filozofic:

Ce e, de fapt, Dragostea? Chiar asa, inainte sa ne repezim sa desfacem sampania inchinata Dragostei, poate n-ar strica citeva momente de reflectie. Macar asa vom afla CE anume urmeaza sa sarbatorim… OK, e greu, stiu, mai toti marii filozofi, scriitori si intelepti s-au luptat cu aceasta spinoasa intrebare! Asa ca haideti sa tragem putin cu o­chiul in caietul lor cu notite si sa vedem la ce concluzie au ajuns. „Dragostea este tortura reciproca’, este de parere Marcel Proust si, avind in vedere ca vorbim despre unul dintre cei mai buni cunoscatori ai subtilitatilor sufletului omenesc, ne vom abtine, pentru moment, sa-l contrazicem. „Dragostea este copilul iluziei si parintele deziluziei’, spune Miguel de Unamuno, iar cit despre filozoful nostru aflat pe culmile disperarii, Emil Cioran, nu are nici el o viziune prea optimista asupra acestui minu­nat sentiment care este iubirea: „Dragostea-i un inec, o scufundare in fiinta si nefiinta’. Machiavelli era de parere ca ura este un sentiment mai stabil si mai profund decit dragostea, dar – veti spune – la ce altceva ne puteam astepta din partea acestui domn atit de… machiave­lic? Cit des­pre scriitorii si eseistii zilelor noastre, iata ce cred Julian Barnes –„Dra­gostea este doar un sistem pentru a face pe cineva sa-ti spuna draga du­pa sex’ – si Alain de Botton – „Vor fi intotdeauna momente cind ne vom indoi daca persoana iubita exista cu adevarat asa cum ne-o imaginam sau daca nu e cumva doar o halucinatie pe care am inventat-o ca sa impiedicam inevitabila cadere ca urmare a lipsei iubirii’. Si, ca sa ne reintoarcem la clasici, va rog sa ma lasati sa-l citez pe Shakespeare: „But love is blind and lovers cannot see / The pretty follies that themselves commit; / For if they could, Cupid himself would blush’. (Negutatorul din Venetia, actul II). Mai aveti chef sa deschideti sampania aceea? Eu, una, nu prea…

5. Motivul economic:

Nu dati banii pe prostii! Doamnelor si domnisoarelor, iertati-ma ca va stric elanul romantic cu argumente de natura financiara, dar va rog sa observati ca anul 2013 a venit, iar Criza nu a trecut! In plus, ciocolata ingrasa la fel de mult ca oricind (mai ales cea in forma de inimioara, fapt demonstrat de savantii americani), iar plasticul in care este ambalata a ramas la fel de nebiodegradabil. Stiu, deja va uitati urit la mine si de-abia asteptati sa cititi argumentele colegei mele mai optimiste, Alina Baisan, care va va indemna la excese romantico-culinare in numele iubirii! Of, asa e cind iti asumi cu buna-stiinta rolul de Cinica Redactiei. Nu-mi ramine decit sa ma ascund undeva de Valentines Day, sa rontai un mar verde si sa recitesc a nu stiu cita oara Suferintele tinarului Werther, acest adevarat erou romantic, cum nu se mai afla in zilele noastre! Iar acum ma scuzati, ma duc sa dau foc unei piramide de inimioare roz in Piata Universitatii! Happy Valentines Day!